După poziția avantajoasă a începutului de an 2016, se anticipase masiv că trimestrul final va aduce o redresare fermă pentru prețurile petrolului. Se considera că prețul scăzut pentru o perioadă prelungită ar declanșa, în cele din urmă, o evoluție pozitivă puternică a creșterii, reducând producția foarte costisitoare îndeajuns pentru a echilibra piața. În schimb, piața petrolului rămâne blocată într-un interval de 45 – 50 de dolari SUA pe baril din care se va lupta să scape până la finalul anului, susține Ole Hansen, analist Saxo Bank.
Oferta în creștere a OPEC (atât din noua producție, cât și datorită întreruperilor mai puține ale aprovizionării), alături de faptul că producția din Rusia a atins noi niveluri record, a întârziat din nou procesul de re-echilibrare. În plus, în trimestrul trecut s-a observat apariția unei rezistențe în rândul producătorilor cu costuri ridicate din SUA care din nou sporesc numărul de sonde în contextul stabilizării producției de petrol
Strategia „pump-and-dump” introdusă de Arabia Saudită în noiembrie 2014 a fost anulată la întâlnirea din 28 septembrie, când membrii OPEC aflați în Alger au decis să reducă producția cu până la 700.000 barili/zi, anticipându-se că alocarea va fi convenită la următoarea ședință OPEC din 30 noiembrie.
Decizia a fost luată pentru a stabili un prag minim al pieței, pragul maxim fiind limitat până când excedentul global va începe să dea semne că se reduce.
Au rămas fără răspuns câteva chestiuni:
- Cine va face reducerea, dat fiind că unii membri, printre care Nigeria, Libia și nu în ultimul rând Iranul, vor fi excluși.
- Cine va face reducerea baril-pentru-baril a posibilei creșteri ce vine din Nigeria și Libia?
- Se va conforma, de fapt, OPEC deciziei luate? Istoria recentă arată că producția reală a depășit de cele mai multe ori limitele agreate.
- Când vor intra în vigoare reducerile? Dacă nu are loc un acord înainte de 30 noiembrie, impactul are slabe șanse de a fi resimțit în mare parte a anului 2017.
Diavolul se ascunde în detalii. Aceasta a fost decizia ușoară în comparație cu negocierea dură ce are loc înainte de ședința din 30 noiembrie. Dacă Rusia se alătură, este un acord potrivit ce ar putea propulsa petrolul înapoi la nivelul din iulie, dar puțin probabil mai sus de atât în această etapă.
Producătorii americani au profitat de posibilitatea acoperirii riscurilor în 2017 și 2018. Între timp, experimentele băncilor centrale cu randamentele negative au asigurat faptul că mulți investitori au fost pregătiți să dea bani cu împrumut acestui sector. Dacă va avea succes, acordul OPEC va bucura producătorii americani și alți producători cu costuri ridicate, luând în considerare potențialul pe care îl aduce pentru stabilizarea și, în final, stimularea producției.
Pe lângă toate acestea, încă avem nevoie de prețuri mai mari ale petrolului în viitor pentru a atrage investițiile necesare pentru a asigura rezerve stabile. Pe parcursul trimestrului final, anticipăm ca intervalul de la 45$ la 50 și un pic să fie menținut pentru țițeiul Brent. Acordul dintre producătorii OPEC de a reduce producția nu va avea cel mai probabil un impact major pozitiv asupra prețurilor la acest moment. Însă va reduce timpul necesar pentru a diminua excedentul global de rezerve atât pentru țiței, cât și pentru produsele derivate.
Impactul pe termen lung al unei asemenea acțiuni nu se va resimți, probabil, până în 2017, bazându-ne pe presupunerea că creșterea cererii globale va fi mai mare. Într-un raport recent, Agenția Internațională a Energiei a declarat că creșterea cererii pentru petrol din China și India încetinește într-un ritm mai rapid decât se preconizase inițial, pe măsură ce condițiile macroeconomice de fond rămân nesigure.