În chestiunea sumelor calculate de Curtea de Conturi ca fiind neîncasate în ultimii ani în contul redevențelor petroliere, pare că asistăm la un dialog al surzilor. ANRM se referă la plăți efectuate ținându-se cont de o referință neactualizată și pare a susține astfel poziția Curții de Conturi, în vreme ce ROPEPCA a afirmat în repetate rânduri că referința în calculul redevențelor datorate de producători a fost prețul la care s-au încheiat tranzacțiile de vânzare a producției realizate, mai mare decât referința ANRM. Am discutat cu Harald Kraft, președintele ROPEPCA, aceste chestiuni, precum și alte teme de actualitate pentru industria de petrol și gaze.

Stimate domnule Harald Kraft, ANRM a decis că redevențele trebuie calculate în funcție de bursa din Austria, alegând să ignore poziția exprimată de membrii ROPEPCA – asociația care reunește majoritatea producătorilor din sector. Care este impactul acestei decizii asupra sectorului de petrol și gaze din România? Aveți în vedere continuarea discuțiilor cu autoritățile statului pe această temă?

Evident că va exista un impact direct asupra producătorilor de gaze naturale care operează în România, iar acest impact vine, pe de o parte, din faptul că prețul de la hub-ul din Baumgarten este mai mare decât prețul realizat pe piața românească, iar pe de altă parte vine și din rata de schimb, care va avea influență negativă. La a doua întrebare, cu privire la ce vom face, vă răspund că ROPEPCA este în continuare disponibilă pentru consultări cu statul român astfel încât să reușim să ajungem la o soluție favorabilă deopotrivă producătorilor autohtoni, statului român și consumatorilor finali. Credem că orice decizie de reglementare care se dovedește a fi fondată pe premise greșite poate fi schimbată, corectată și îmbunătățită în folosul tuturor părților implicate.

Pentru a justifica ideea că redevențele trebuie calculate în funcție de bursa din Austria, un înalt oficial din cadrul ANRM a afirmat că bursa de gaze din România este imatură. Care este aprecierea domniei-voastre cu privire la relevanța bursei de gaze naturale din România? Ce avem și ce lipsește pentru a fi mulțumiți de piața centralizată de gaze naturale din România?

Este riscant să ne jucăm cu cuvinte cu rezonanță grea când ne referim la o piață transparentă și extrem de importantă precum cea a tranzacțiilor cu gaze naturale. Cum putem să denumim “imatură” o piață pe care s-a tranzacționat un volum de 66,4 milioane de MWh, în 2017, tranzacții realizate la BRM? Acest volum a reprezentat circa 54% din consumul României în anul 2016. Judecați singur dacă vorbim de o piața matură sau imatură. Mai este ceva: piața centralizată nu trebuie să acopere toată piața, pentru că produsele standardizate și contractele negociate între părți trebuie să se completeze reciproc.

Cu privire la bursa din Austria, trebuie precizat că o piață externă de tranzacționare nu reprezintă piața din România. În plus, producătorii români nu pot exporta și tranzacționa direct prin hub-ul Baumgarten din Austria. Acolo gazele naturale sunt vândute de mai multe ori, adăugând la prețul inițial marjele de profit ale fiecărui intermediar în parte și incluzând tariful de transport. CEGH Baumgarten este mai mult o platformă pentru traderi. De aceea întrebăm: “de ce producătorul român trebuie să plătească redevența prin raportare la o referință care include și profitul intermediarilor din Austria, pe de o parte, și tariful de transport în Austria, pe de altă parte? Abordarea corecta este plata redevențelor la prețul de piață realizat de producător în România.

Președintele ANRE a repetat în mai multe rânduri în acest an că în 2018 va acționa pentru crearea unei piețe a gazelor naturale, sugerând că în prezent România nu are o adevărată piață în acest sector. Cum stau lucrurile din perspectiva dumneavoastră?

Piața de gaze naturale din România, liberalizată pentru vânzările realizate de producători abia anul trecut în aprilie, s-a dezvoltat într-un mod natural și dinamic. În prezent, o proporție de peste 50% din tranzacțiile de gaze au loc pe Bursa Română de Mărfuri. Într-adevăr, este mult loc pentru îmbunătățiri – piața din România trebuie să ajungă să aibă lichiditate, trebuie ca România să își deschidă porțile inclusiv în vederea interconectării regionale. Mai este de lucru până acolo, dar pot spune cu convingere că piața de gaze naturale din România este o piață funcțională.

Puteți confirma faptul că toți producătorii de țiței din România au plătit redevențele, în intervalul 2008-2017, la maximul dintre prețul de referință și cel efectiv realizat în piață, obținut la tranzacționarea gazelor naturale în România?

Cel mai relevant este faptul că însuși statul român, prin autoritatea numită ANAF, poate confirma faptul că producătorii de petrol din România s-au conformat legislației când au plătit contribuțiile către bugetul public. Taxele și impozitele încasate de ANAF sunt raportate la prețul efectiv realizat în piața românească. Dar trebuie înțeles faptul că atât de mult discutatul „preț de referință” nu reprezintă altceva decât valoarea minimă a bazei de calcul pentru redevență, sub care nu se poate coborî. În 2017, ANAF a verificat producătorii autohtoni cu privire la plata redevenței. Din discuțiile purtate cu colegii din alte firme știu că toți au primit o confirmare de la ANAF că au calculat și virat redevența conform legislației în vigoare, adică au plătit redevența la prețul realizat. Acest aspect este, din păcate, total ignorat în discuția publică, inducându-se eronat ideea ca statul ar fi fost prejudiciat prin plata redevențelor la un nivel incorect. Suntem foarte dezamăgiți de acest lucru.

Într-un gest de transparență care ar pune capăt acuzațiilor și ar detensiona atmosfera pe această temă, credeți că asociația ar putea prezenta public o situație a redevențelor plătite, în acest interval, raportată la producția realizată, defalcate pe companii?

În mod firesc, datorită competiției din piață, cifrele comerciale sunt informații proprii fiecărei companii în parte și nu pot sa fie dezvăluite nici măcar între noi, membrii asociației, cu excepția acelor companii listate pe bursă, care au un grad de transparență impus de piața de capital. Totuși, după finalul primului semestru, vom face public totalul redevențelor plătite de toți membrii noștri în 2017, la fel cum facem în fiecare an. Pornind de la această cifră, cunoscând dinamica din anii precedenți și raportând totul la volumul vânzărilor de gaze naturale realizate, calculele vor arată cu evidență faptul că producătorii au plătit redevențe la prețuri considerabil mai mari decât cel de referință. Și nu trebuie uitat un element esențial: încasările statului realizate din plata impozitului suplimentar pentru gazele naturale depășește încasările din redevență și completează astfel nevoia de venituri bugetare.