Bogdan Tudorache
Ținta pentru regenerabile propusă de România Comisiei Europene pentru 2030 este de 30,5%, iar gazul va deveni un element important de tranziție, cărbunele urmând a fi păstrat în mix și puțin după 2030, dar ecologizat, a declarat pentru energynomics.ro Niculae Havrileț, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
În același timp, România va primi 757 milioane euro, una dintre cele mai mari finanțări ale Fondului pentru o Tranziție Justă, din partea Uniunii Europene.
”Văd ca o mare oportunitate pentru România, să folosească inteligența și competența profesională a celor care acționează în sectorul energetic, pentru a pune în practică proiecte de producere a energie din surse curate, aici incluzând și gazele naturale”, a comentat Havrileț.
”Gazele naturale rămân principalul element pentru asigurarea tranziției către o energie curată. România are această resursă mai mult decât orice alt stat european…dar și cu încurajarea investițiilor în Marea Neagră, pentru a pune în continuare în valoare zăcămintele României și pentru a asigura consumul domestic, care peste trei-patru ani va crește cu 25%, caz în care trecerea de pe cărbune pe gaze va fi una importantă”, a mai spus Havrileț.
Ținta pentru regenerabile propusă deja prin PNIESC – 30.5% pentru 2030
În același timp, CE a solicitat 34% ca țintă pentru regenerabile pentru 2030.
”România a analizat situația la zi și dezvoltarea pe termen mediu și a considerat că am putea să asigurăm, fără un efort deosebit din partea consumatorilor de energie, cei care sprijină recuperarea investițiilor în energie electrică, undeva la 30,5%. Dar, având în vedere că și costul tehnologiilor din zona regenerabilelor este în scădere accentuată, chiar, la fotovoltaic, a scăzut de trei ori costul investițiilor pe unitatea de MW produsă, există posibilitatea ca investitorii să fie încurajați să investească fără să mai aibă nevoie de un sprijin suplimentar de natura unui ajutor de stat. Din acest punct de vedere, consider că avem șansa și posibilitatea să depășim 30,5% până în anul 2030, doar printr-o politică predictibilă și stabilă, așa cum cer investitorii”, a spus el.
Havrileț a confirmat pentru energynomics.ro că ținta de 30,5% a fost propusă Comisiei, prin noul draft al Planului Național Climatic (PNIESC).
Noi capacități pe gaze, cărbunele devine ”mai curat”
Totodată, cărbunele va rămâne în mix, însă va fi ecologizat și multe unități vor fi trecute pe gaze.
”Vom începe o strategie de trecere a capacității de producție din cărbune pe gaze naturale, etapizat – prima investiție fiind cea efectuată de Romgaz la termocentrala de la Iernut. Urmează șantierul celei de-a doua termocentrale din portofoliul Romgaz, cea de la Mintia, de 450 MW. Mai există un plan foarte ambițios al CE Oltenia pentru trecerea termocentralei pe cărbune din CET Craiova 2 pe gaze naturale – încă 200 MW, sau, s-ar putea să fie vorba de două turbine, adică 2x200MW, deci se ajunge chiar și acolo la 400 MW. Pe o perioadă de câțiva ani de zile vom menține și o capacitate de producție pe cărbune, pentru a asigura siguranța în alimentarea cu energie electrică, adică pentru servicii de sistem, pentru perioadele de iarnă, pentru producția în bandă, echilibrare…Se dorește trecerea la un cărbune curat, așa-numitul clean coal, cu captarea și stocarea carbonului. Practic, nu vom renunța la cărbune, dar vom investi în tehnologii curate, chiar dacă sunt pe cărbune”, a mai spus Havrileț.
”Și din punct de vedere al adecvanței sistemului energetic național, se impune păstrarea capacităților pe cărbune până în 2030, poate un pic și după 2030, dar utilizând tehnologii cu emisii mici de gaze cu efect de seră”, a conchis secretarul de stat în cadrul MEEMA.
Ma bucura preocuparea pentru realizarea obiectivelor propuse pentru energia din surse regenerabile. Sunt insa ingrijorat de faptul ca nu se discuta de loc despre energia geotermala – nici cea de suprafata (shallow geothermal), nici cea de adancime (deep geothermal). Romania dispune actualmente de cea mai mare aplicatie geotermala de suprafata din Europa – 5 MW termici instalati la ELI-NP Magurele. De asemenea, potentialul energiei geotermale de adancime este total neglijat – cu posibila utilizare in sistemele de termoficare geotermala pentru localitatile unde exista resurse, si anume: Vestul si Nord-Vestul Romaniei, Valea Oltului, Insuratei-Braila, Nordul Bucurestiului (Otopeni, in primul rand!).
Vizitati http://www.geoexchange.ro pentru info suplimentare.
Domnule Profesor, ar fi util sa ne intalnim pentru info suplimentare.
Sunt deschis pentru orice propunere utila.
Niculae Havrilet
Energia nucleara?