###author###
În vreme ce Remus Borza anunța că Hidroelectrica ia un nou credit de 100-400 de milioane de euro, Remus Vulpescu a declarat joi, la ieşirea de la DNA, că producătorul de energie are şi „alte contracte problematice”.
Actualul preşedinte al Consiliului de Supraveghere al companiei, Remus Borza, va fi în curând numit pe o altă funcție, într-unul din ministerele economice. Mandatul său va expira la finalul lunii noiembrie.
”Hidroelectrica va împrumuta 100-400 de milioane de euro la o dobândă bună de la una din cele trei mari bănci europene prezente în România, cu care va avea discuții (n.r. vineri, 8 noiembrie). Banii vor fi utilizați pentru retehnologizarea hidrocentralelor Vidraru, Stejaru, Mărişelu şi Râul Mare”, a spus Borza.
El a adăugat că Hidroelectrica aşteaptă din septembrie aprobarea AGA pentru vânzarea a 11 microhidrocentrale, pentru un preţ total de 6 milioane de euro. Iniţial, compania de stat scosese la vânzare 17 microhidrocentrale.
”Pentru noi microhidrocentralele nu sunt bune…Bine că sunt bune doar pentru privați”, a spus Borza.
Vulpescu: În mod sigur, sunt şi alte contracte problematice la Hidroelectrica
Remus Vulpescu a declarat joi, la ieşirea de la DNA, că la Hidroelectrica sunt şi „alte contracte problematice„, însă compania, dacă va fi administrată corect, va putea să deţină capacităţi de generare sau să desfăşoare alte activităţi în domeniul energiei în întreaga regiune, nu numai în România”.
„În mod sigur, sunt şi alte contracte problematice. În mod sigur, suntem încă departe de a fi făcut din Hidroelectrica o companie curată, o companie ce poate să-şi valorifice potenţialul. Hidroelectrica este, poate, singura companie a statului român care, astăzi, poate constitui un nucleu de dezvoltare regională în domeniul energiei. Hidroelectrica este o companie care, dacă va fi administrată corect, va putea într-un timp scurt – trei, patru, cinci ani, nu mai mult – să deţină capacităţi de generare sau să desfăşoare diverse alte activităţi în domeniul energiei în întreaga regiune, nu numai în România„, a spus Vulpescu, citat de Mediafax.
Joi dimineaţă, înainte de a intra la DNA, Remus Vulpescu declara că are un dosar penal instrumentat de DIICOT, deschis după ce el a hotărât intrarea în insolvenţă a companiei. Întrebat cu privire la calitatea lui în dosarul DIICOT ce vizează fapte de subminare a economiei naţionale, despre care a menţionat înainte de a intra la audieri, el a spus că aceasta este „de persoană care poate furniza detalii despre activitatea şi contractele Hidroelectrica„.
Vulpescu a mai menționat că dosarul DIICOT a pornit la sesizarea unei asociaţii de salariaţi din Hidroelectrica.
La DNA a venit, joi, şi ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, care a declarat, după ce a fost audiat tot în dosarul fostului său consilier Ioan Mihăilă, că nu are nicio implicare în acest caz şi că, de regulă, nu stătea la discuţii cu consilierii săi privind astfel de chestiuni.
Directoratul Hidroelectrica a respins propunerea unui membru privind participarea companiei cu o ofertă pe bursa OPCOM pentru vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane de euro, la cererea firmei Energon Power&Gas, considerând că încheierea contractului ar produce pierderi semnificative.
În cadrul unui seminar, Remus Borza a sugerat că Hidroelectrica n-a vândut dinadins electricitate timp de câteva luni, pentru a se păstra anumite contracte discreționare.
Totodată, Borza nu va mai candida pentru un nou mandat la Hidroelectrica. El așteaptă numirea într-un minister economic.
„Mandatul îmi expiră în două-trei săptămâni, dar nu voi mai candida. Mi-a ajuns„, a declarat Borza joi la un seminar organizat de Adevărul.
Liberalizarea se amână cu un an, prețurile cresc pe de-o parte… dar scad la cogenerare
În cadrul aceluiași seminar, Constantin Niţă a spus că România nu mai poate rămâne prizoniera unui singur furnizor de gaze, și că ”este nevoie de cel puţin două surse”.
România importă gaze, indirect, de la grupul rus Gazprom.
Niță a mai spus că FMI şi Comisia Europeană şi-au dat acordul de principiu pentru amânarea cu un an, până în 2015, a programului de liberalizare a preţului gazelor naturale destinate consumatorilor industriali, potrivit ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă.
Deasemenea, populaţia va plăti cu 1% mai mult pentru energia electrică, de la 1 ianuarie 2014, iar tarifele pentru consumatorii industriali vor creşte cu 2%, a mai spus Niţă.
„Am discutat cu ANRE, preţul nu poate să crească din 1 ianuarie 2014 cu mai mult de 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru companii„, a afirmat Niţă.
În schimb, el a adăugat că anul viitor taxa de cogenerare încasată de producătorii de enegie electrică şi termică urmează să scadă cu 10% la 1 ianuarie şi cu 30% la 1 iulie.
Potrivit lui Niţă, în acest an factura la electricitate a scăzut cu 7% pentru toţi consumatorii.
„Exportul ar salva sectorul energetic, dar megawattul românesc nu este competitiv ca preţ. Am fi avut o portiţă în Turcia, dar taxa de export este absurdă„, a afirmat Borza.
„Noi vorbim de ani de zile de proiecte, vorbim de strategii. (…) Într-o republică a procurorilor te gândeşti de mai multe ori înainte să semnezi sau nu semnezi nimic. Nu putem accepta companii de stat supradimensionate”, a conchis Borza.
