Intenția Ministerului Apelor și Pădurilor de a interzice realizarea de hidrocentrale la altitudini între 800 și 1500 de metri va avea un impact uriaș asupra activității Hidroelectrica, iar România nu-și va mai atinge ținta de energie regenerabilă impusă pentru anul 2030, a declarat directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea.

„Din păcate, așa cum arată lucrurile, impactul asupra activității noastre este uriaș, întrucât avem o serie de obiective de investiții în derulare, iar aplicarea unei astfel de hotărâri ar însemna abandonarea lor”, a spus Badea.

El nu a putut da detalii cu privire la valoarea investițiilor care ar urma să fie pierdute sau la puterea instalată în acele obiective, precizând că a cerut directorilor din țară date pentru a centraliza și a prezenta mai departe aceste cifre.

„Vom analiza și modul în care amenajările existente sunt afectate și estimăm că impactul este foarte mare, în condițiile în care majoritatea acumulărilor mari ale noastre sunt la peste 800 de metri altitudine”, a arătat Badea, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, inclusiv proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, consemnat în programul de guvernare ca fiind un obiectiv strategic, ar urma să fie afectat de aplicarea acestei prevederi.

„În ultima vreme, există mai multe proiecte de acte normative care afectează Hidroelectrica și resursele regenerabile hidro. Mai există un proiect prin care se urmărește creșterea debitului de servitute, care, la fel, ne va afecta foarte mult. Din păcate, toate aceste proiecte nu au în spate studii care să demonstreze necesitatea lor. Spre exemplu, nu știm de unde au rezultat aceste cote de altitudine, 800 și 1.500 de metri. Nu există niciun studiu științific din care să reiasă ce specii de pești și plante sunt afectate. În plus, nu cred să mai existe vreo țară unde să se procedeze așa și nu știu cui folosesc toate acestea”, a susținut șeful Hidroelectrica.

Badea a adăugat că în acest fel este pusă în pericol atingerea țintei de energie regenerabilă pentru anul 2030, impusă de Parlamentul European, în condițiile în care pentru sectorul eolian și fotovoltaic nu vor mai fi scheme de susținere și singura variantă să ne apropiem de țintă este energia hidro.

„Este nevoie de o analiză serioasă, pentru că aceste ținte sunt obligatorii și foarte ambițioase”, a mai spus oficialul producătorului de energie.

În nota de fundamentare a proiectului inițiat de Ministerul Apelor și Pădurilor se arată că România se află în etapa I a fazei pre-contencioase pentru punerea în întârziere a aplicarea Directivei Cadru Apă Directivei Cadru Apă 2000/60/CE și a Directivei Habitate 92/43/CEE în procesul de autorizare a microhidrocentralelor din Romania.

„Printre angajamentele asumate de România se află și măsuri de natură strategică care să conducă la clasarea cauzei. Pe lângă modificarea/completarea prevederilor existente legate de definirea debitului ecologic, respectiv crearea temeiului legal expres pentru stabilirea modului de determinare și calcul al acestuia, un angajament ferm este stabilirea listei sectoarelor cursurilor de apă pe care se interzic realizarea de lucrări se activități care pot afecta starea ecologică a apelor”, potrivit inițiatorilor.

Astfel, prin aprobarea prezentului act normativ care aprobă criteriile de selectare și lista sectoarelor de cursuri de apă unde se interzice sau se restricționează realizarea de lucrări și activități care pot afecta starea ecologică a apelor se va crea cadrul legal necesar implementării acestor măsuri de natură strategică, menite să conducă la protecția resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice

Reprezentanții Ministerului Apelor susțin că prevederile acestei hotărâri vor trebui incluse și în Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050.

„În ceea ce privește exploatarea resurselor energetice regenerabile, în speță a potențialului hidroenergetic al apelor, delimitarea sectoarelor propuse nu va conduce la un impact macroeconomic în ceea ce privește dezvoltarea ramurii energetice, având în vedere potențialul hidroenergetic tehnic amenajabil existent. În acest sens, așa cum se menționează în cadrul Raportului de țară al Comisiei Europene publicat în 2017: ‘Cu o pondere a energiei din surse regenerabile de 24,7% în 2015, România și-a atins deja obiectivul pentru 2020 în ceea ce privește acest tip de energie, mai ales datorită importantului său sector hidroenergetic’. Este astfel necesar un mix al surselor energetice incluzând sursele regenerabile care să garanteze securitatea energetică, fapt consemnat și de Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050”, se menționează în nota de fundamentare.