Hidrogenul obținut din energie regenerabilă este un produs premium și scump ceea ce face ca trecerea de la gaz la hidrogen în alimentarea localităților să fie imposibilă din cauza costurilor prea mari, a declarat Alexandru Ciocan, Senior Researcher la Energy Policy Ggroup (EPG), cu ocazia conferinței “Proiectul Hidrogen – ce pregătește România”, organizate de Energynomics.
„Trebuie reflectat un pic în ce măsură hidrogenul poate fi utilizat în gospodării de către centralele de apartament sau de către aparatura casnică. [Există percepția că] majoritatea UAT-urilor și-au dezvoltat strategii în care visează că din 2036 vor trece integral la hidrogen. Hidrogenul regenerabil este totuși un produs premium și scump și e posibil ca în 2026 trecerea să nu se poată face din motive de costuri. Hidrogenul regenerabil poate deveni o soluție competitivă la orizontul anilor 2030 pe măsura punerii în funcțiune a noi capacități de energie verde”, a precizat el.
Potrivit lui Ciocan, evaluarea utilizării hidrogenului în amestec cu gazul în rețelele de distribuție a fost făcută din raționamente pur tehnice fără a fi luate în considerare și aspectele economice. Totodată, nu este încă foarte clar dacă au fost luate în calcul toate elementele de siguranță, având în vedere că hidrogenul este un gaz exploziv.
În plus, înlocuirea cu hidrogen a 20% din gazul natural din rețelele de distribuție nu determină o scădere proporțională a emisiilor de CO2, ci una de doar 7%.
EPG a realizat un studiu în care prezintă zece mituri care vizează atât producția, cât și transportul și consumul de hidrogen. Studiul explorează și posibilitatea utilizării hidrogenului în infrastructura de transport. În transportul ușor, există încă îndoieli cu privire la eficiența hidrogenului, mai ales având în vedere creșterea popularității vehiculelor electrice. În schimb, în transportul greu, în aviație și naval, hidrogenul poate reprezenta o soluție mai potrivită decât bateriile.
Cel mai recent raport al EPG încearcă să mute atenția de la mituri la modalitățile de utilizare optimă a hidrogenului
În România au fost identificate cinci potențiale amplasamente pentru producerea hidrogenului – așa-numitele hydrogen valleys. Pentru a dezvolta economia hidrogenului este totuși necesară o analiză amănunțită a infrastructurii, inclusiv a celei de transport și stocare, precum și a resurselor umane disponibile. Studiul EPG vine cu șapte sugestii, de la finanțare, la pregătirea resurselor umane, subliniind importanța unei viziuni integrate pentru clarificarea provenienței hidrogenului.
Potrivit lui Ciocan, România ar putea să devină un hub de hidrogen și chiar ar putea produce unele componente pentru pilele de combustie ale mașinilor, precum și alte echipamente care utilizează acest combustibil.
Conferința “Proiectul Hidrogen – ce pregătește România” a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri: Elektra Renewable Support și Horváth.
Cu această ocazie, a fost lansat volumul „Discuții despre vectorul de energie hidrogen”, publicat de Editura Didactică și Pedagogică în colecția „Academica energie” sub semnătura autorilor Ioan Iordache, Dumitru Chisăliță, Hans Marius Shuster, Cristian Călin și Oana Dumitrean.