Acasă » Interviuri » Horia Manda: Crește interesul investitorilor și finanțatorilor pentru energie

Horia Manda: Crește interesul investitorilor și finanțatorilor pentru energie

31 iulie 2023
Interes general
Bogdan Tudorache

Interesul investitorilor și finanțatorilor pentru investiții energetice, mai ales pe criterii sustenabile, este în continuă creștere. Patria Bank își va crește expunerea pe segmentul energetic, iar noul fond ETF Energie Patria – Tradeville a atras interesul investitorilor în scurt timp de la lansare, atrăgând aproape două mii de investitori și un activ de 6,5 milioane lei în aproximativ trei luni de la listare. Totodată, în România, activitatea de M&A a crescut în anul 2022 cu 10%, ne-a declarat Horia Manda, managing partner la Axxess Capital. Compania de management al activelor are în administrare Patria Bank, deținută în proporție de 84% prin intermediul fondului de private equity Emerging Europe Accession Fund (EEAF).

 

Care sunt cele mai importante tendințe ale sectorului de M&A și achizițiilor de private equity din regiune?

Condițiile macroeconomice au influențat semnificativ evoluțiile pieței M&A la nivel global, european și regional, însă cu tendințe oarecum diferite, ce țin cont de circumstanțele particulare ale fiecărei geografii.

Dacă în piețele dezvoltate activitatea de M&A (volumul și numărul tranzacțiilor) a scăzut, cu procente cuprinse în 30% și 40%, cu evoluții similare chiar și la nivelul CEE, în România (conform studiului publicat de Ernst & Young: “Romanian M&A Market Review 2022”) activitatea de M&A a crescut în anul 2022 cu 10% în comparație cu anul 2021, atingând volume record și un număr record al tranzacțiilor.

În ceea ce privește activitatea de private -equity (“PE”) și venture capital (”VC”), ea are anumite particularități ce îi determină evoluția, precum gradul de maturitate a pieței de private equity (măsurat prin numărul de  manageri de fond și de fonduri de investiții ce investesc în piață respectivă) și  atractivitatea investițională a acelei piețe.

Astfel, la nivelul sectorului de PE din Europa observăm alte evoluții, conform ultimului studiu efectuat de Invest Europe (Asociația Europeană a Fondurilor de Private Equity, Venture Capital și infrastructură), “Investing in Europe: private equity activity in 2022”, activitatea de fundraising a crescut cu 30%, atingând 170 miliarde EUR, cel mai mare nivel înregistrat istoric (fiind însă rezultatul pozitiv al unei perioade tipice de 1-2 ani, cât durează fundraising-ul și beneficiind de contextul favorabil de lichiditate al perioadei 2020-2022), activitatea de investiții a atins un nivel de 130 miliarde EUR, în scădere cu 10% vs. 2021 – pe fundalul unei lichidități disponibile în piață de PE și a oportunității de a face achiziții în condiții de preț mai favorabile, iar activitatea de divestment a scăzut cu 27% vs. 2021, pe fondul scăderii multiplilor în piață și a reducerii interesului general pentru achiziții.

Nu același lucru se poate spune despre segmentul de VC, unde evoluțiile tranzacțiilor sunt urmărite pe trimestre, unde după Q4 2021, trendurile ultimelor 5 trimestre au arătat o scădere continuă a volumului investițional la nivel global (conform “Venture Pulse” raport global publicat de KPMG); pentru exemplificare, Q1 2023 a avut un volum de aproape 4 ori mai mic decât cel din Q4 2021 (nivel maxim istoric).

Așa cum am arătat și în raportul publicat de ROPEA (Asociația Română de Private Equity și Venture Capital) împreună cu Deloitte, prin “Romanian Private Equity and Venture Capital Study”, primul raport detaliat asupra pieței de private equity și venture capital din România pentru 2021 și H1 2022, segmentul de VC a cunoscut o dinamică accelerată în România în ultimii 5 ani, mai ales pe fondul intensificării activității de fundraising, susținută atât de instituții financiare internaționale cât și de investitori persoane fizice. Atât numărul, cât și volumul tranzacțiilor raportate de VC sunt superioare segmentului de PE, depășind valoarea de 100 de milioane de EUR.

 

Ce sectoare se dezvoltă cel mai mult?

Sectoarele care au atras la nivel european cele mai mari procente din partea investitorilor de PE/VC sunt: ICT (33%), Consumer goods & services (18%), Business products & Services (17.5%), Biotech & healthcare (13%).

Vedem un interes pentru sectoare similare și la nivelul pieței locale. Conform studiului Romanian Private Equity and Venture Capital Study, financial & insurance services, ICT si Biotech sunt cele mai atractive sectoare pentru investiții.

 

Cum a evoluat segmentul investițiilor de tip greenfield?

Fondurile cel mai apropiate de acest profil sunt fondurile de VC, care într-adevăr investesc în diverse companii foarte antreprenoriale, cu potențial ridicat de dezvoltare, în diverse faze de dezvoltare ale modelului lor de business – de la seed, la start-up sau later stage.

Aici, așa cum am menționat mai sus, din păcate la nivel global piața de Venture Capital a suferit foarte mult în ultimele 5 trimestre, atât prin scăderea multiplilor, numărului tranzacțiilor și evaluarea per total a rundelor de investiții, cât și din cauza închiderii totale a piețelor de capital pentru listări (IPO). În piață locală însă lucrurile nu sunt atât de dramatice, având în vedere mediul antreprenorial, a cărui intensitate a crescut în ultimii 3-5 ani, precum și creșterea numărului de echipe ce gestionează fonduri de Venture Capital. Deși scade șansa de a vedea unicorni noi în următoarea perioada, fondurile de VC sunt în continuare foarte active.

 

Care a fost evoluția regională și locală estimativă a volumului investit, a perioadelor de exit și a randamentelor (IRR) din ultima perioadă?

Din păcate, deși este într-o fază de catch-up raportat la Europa de vest, Europa Centrală și de Est reprezintă o porțiune foarte mică din totalul activității de privat e equity și venture capital la nivel european: doar 2%. Ca procent din PIB, nivelul investițiilor în Europa este de 0.62% (0.81% în 2021), dar în CEE acesta fluctuează de la 0.2% din GDP în Cehia până la de 10 ori mai puțin în România. Una dintre cauzele principale ale nivelului scăzut al investițiilor în România este și nivelul cel mai scăzut din Europa în activitatea de fundraising din ultimii ani. Așa cum ROPEA a arătat în raportul asupra pieței de PE, piața este încă in faza de maturizare, lipsind volumul, mai ales din cauza slabei diversificări a categoriilor de investitori și lipsei unor clase de investitori locali precum fondurile de pensii, instituții financiare, companii.

 

Cât de mult a crescut accesul pus pe sustenabilitate și investiții eficiente energetic în achiziția sau lansarea unor noi companii?

Consider că elementele de tip ESG sunt de mult timp prezente în industria de private equity, mai ales cu accentul pe zona de guvernanță, protecția mediului și investiții eficiente energetic. Se remarcă însă în ultimii 5 ani o concentrare mai mare a atenției acordate acestor parametri, evoluție determinată în primul rând și de un accent mult mai mare pe care îl pun investitorii financiari instituționali pe aceste elemente.

 

Care sunt principalii KPIs ai Patria Bank pentru 2023? Care sunt principalele repere în dezvoltarea Patria Bank din ultimii ani și care sunt perspectivele de creștere?

Patria Bank s-a îmbarcat pe un drum de creștere sustenabilă către o profitabilitate normalizată, aliniată la parametrii sistemului bancar, la care acționarii au aspirat după fuziunea cu Banca Comercială Carpatica. Rezultatele proceselor de creștere organică și de consolidare a poziției financiare s-au arătat deja în 2021 și 2022, când banca și-a îmbunătățit nivelul de profitabilitate, în condiții de creșteri constante ale portofoliului de credite și de clienți, având și indicatori de prudențialitate la un nivel confortabil și în linie cu media sistemului bancar.

Astfel, banca a raportat în anul 2022 un nivel al rentabilității capitalurilor (ROE) de 6%, țintind pentru anul 2023 o creștere de până la aproximativ 9%, îmbunătățirea raportului Credite/Depozite de la 68% în anul 2022 la 74% în anul 2023, în condițiile reducerii ratei expunerilor pe credite neperformante. Ne așteptăm ca această creștere să se realizeze în continuare, consolidând poziția de piață a băncii pe segmentele-cheie, și anume acela al companiilor de tip IMM, medii și mici (micro-companii), cât și menținând un focus către anumite sectoare economice pe care le considerăm performante (energie, agricultură). Vedem în continuare o serie de oportunități în piață în segmentul de clienți persoane juridice, atât IMM cât și companii mici, care au acces limitat la servicii financiare, segmente în care banca are o serie de avantaje competitive date de portofoliul de produse și procesele interne.

 

Cum au evoluat creditele către investiții verzi, sustenabile, sau către sectorul energetic în general?

Patria Bank a avut un nivel de 5% din volumul creditelor nou-acordate alocate sectorului energetic, și ne-am propus pentru anul 2023 o creștere a ponderii acestuia, precum și o diversificare și cu produse de eficiență energetică pentru persoanele fizice.

 

Care au fost principalele motive pentru care s-a decis acum lansarea unui ETF axat pe energie și care sunt așteptările în privința evoluției acestui ETF și a întregului sector?

Primul Exchange Traded Fund administrat de SAI Patria Asset Management, ETF BET Patria – Tradeville, s-a dezvoltat foarte bine în ultimii ani: activul fondului a crescut de la 17 milioane lei în aprilie 2021 (momentul preluării de către noi a administrării fondului) la 47 milioane lei la sfârșitul anului 2021 și la 72 milioane lei la sfârșitul anului 2022. Interesul pentru acest instrument este unul normal, în condițiile în care activele fondurilor de tip ETF se măsoară în trilioane de dolari la nivel global.

În aceste condiții, ne-am propus să dezvoltăm acest produs în România și să extindem gama de ETF-uri administrate de noi. După primul asemenea produs, care urmărește indicele BET și oferă expunere la cele mai importante companii listate pe piață principala a bursei, pasul următor a fost în mod natural lansarea unui prim ETF sectorial la BVB. Sectorul energetic a fost și rămâne un sector strategic pentru economia națională, dar și unul foarte important pentru investitorii la bursă. Bursa de Valori București numără printre emitenții săi unele dintre cele mai importante companii românești din domeniul energiei și utilităților asociate – companii importante pentru funcționarea economiei naționale, căutate de investitorii locali și străini, și care oferă și randamente ridicate din dividende (importanța sectorului este evidențiată și de indicele BVB dedicat acestuia, BET-NG).

Astfel, anul trecut am decis să lansăm ETF Energie Patria – Tradeville. Fondul a atras interesul investitorilor în scurt timp de la lansare, atrăgând aproape două mii de investitori și un activ de 6,5 milioane lei în aproximativ trei luni de la listare. Considerăm că acest interes se va menține în continuare, sprijinit de importanța sectorului energetic și a companiilor românești din acest sector.

 

Cum vedeți evoluția anului 2023 pentru mediul de afaceri din România?

Potrivit fundamentelor economice, România are un mediu macroeconomic stabil, deși prezintă o serie de elemente de fragilitate, derivate din deficitul dublu, nivelul încă ridicat al inflației, procentul redus al forței de muncă ocupate. Evoluția PIB-ului din ultimii ani și perspectivele pentru 2023 și termenul mediu sunt încă pozitive având în vedere poziția geo-strategică a României, nivelul și profilul resurselor naturale și dimensiunea piețelor potențiale; mediul economic se află în proces continuu de maturizare, de ”catching-up” față de nivelul țărilor mai dezvoltate din CEE și cel mediu înregistrat la nivel European, și depășirea acestui decalaj va depinde foarte mult de nivelul investițiilor disponibile pentru a finanța această creștere economică. Nu sunt foarte optimist în ceea ce privește capacitatea guvernului de a utiliza toate resursele disponibile prin PNRR; creșterea din ultimii 20 de ani, finanțată mai ales prin investițiile străine directe, va trebui să fie susținută în următoarele perioade și prin capital local, public și privat. Consider însă că există o serie de premise care vor asigura o continuare a dinamicii favorabile a economiei, fără a avea o scădere a zonei de M&A, unde în continuare este manifestat interesul investitorilor strategici.

 

 

_____________________________________________

Interviul a apărut inițial în numărul din iunie 2023 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *