Deși predictibilitatea cadrului legislativ reprezintă o prioritate pentru Comisia Europeană, patru noi directive ale Uniunii urmează să modifice radical piața energetică regională și implicit românească.

”Următorii trei ani vor fi cei mai grei din istoria sistemului energetic, din punct de vedere al creării cadrului legislativ primar și secundar, pentru că în primul rând trebuie revizuite toate prevederile legale actuale ținând cont de noile provocări: apare conceptul de solidaritate”, a declarat, pentru energynomics.ro, Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, cu prilejul unei conferințe a Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

”Vor fi redesenate toate politicile din domeniul energetic, tot cadrul primar și secundar. Evident, vor fi aduse schimbări esențiale și trebuie definit prin lege cum vor fi preluate noțiunile de solidaritate, securitate, încredere, reziliență a sistemului. Dintr-o dată niște termeni care nu aveau legătură cu sectorul energetic sau cu domeniul tehnic trebuie definiți legal. Va fi foarte greu”, a mai spus Iancu.

De pildă, conceptul de solidaritate trebuie definit în lege clar, așa încât fluxul de energie, devenit o nouă dimensiune a unității UE, să poată străbate liber granițele între producători și consumatori din țări diferite, a explicat Iancu.

”Procentul de interconectare este propus a crește gradual, până la integrare deplină. Minimum 40 de miliarde de euro trebuie susținuți de la UE numai cu acest obiectiv. Până în 2020, UE își propune să introducă în sistem circa 1.000 de miliarde de euro, pentru că vizează toate investițiile”, a mai spus Iancu.

Rolul organismelor de reglementare va crește, inclusiv la nivel european.

Astfel, Directivele europene privind eficiența energetică, regenerabile, redesenarea modelului pieței și legea-cadru a energiei electrice vor influența decisiv și piața românească.

De pildă, legea-cadru a energiei electrice va pune la punct noile reguli ale pieței energiei și accelerarea procesului de interconectare, precum și prevederile care vizează direct consumatorul. Noile prevederi se subsumează conceptului privind securitatea în alimentare cu energie a Uniunii Europene, explică Iancu.

În timp ce în cazul eficienței energetice, dezbaterile sunt la final și există deja un proiect de document (draft), la fel ca și în cazul directivei regenerabilelor, în celelalte două cazuri încă mai sunt dezbateri.

”Uniunea Europeană are două repere în noua viziune strategică: pe de o parte și-a asumat ca sursele regenerabile de energie să-și crească aportul în producția europeană la 27% până în 2020, dar cu o mențiune: după 2025 să nu mai aibă susținere subvenționată”, spune Iancu. Progresul tehnologic va determina regenerabilele să producă energie peste costuri, după 2025.

”În cazul eficienței energetice- obiectiv pilon al UE, asumat de Uniune ca fiind unul din obiectivele care va reduce dependența de importuri prin propriul program al consumului și de eficientizare a acestuia – se urmărește ca UE să devină lider mondial în tehnologiile pentru eficiență energetică și să extindă aceste tehnologii până la nivelul consumatorului casnic. UE revizuiește această directivă întrucât s-a constatat că statele membre nu și-au îndeplinit obiectivele în baza vechii directive”, a mai spus Iancu.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.