Valurile de caniculă şi majorarea preţurilor la gaze naturale au dus la creşterea utilizării petrolului pentru producţia de electricitate, a estimat joi Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), care a avertizat însă că această creştere marchează slăbiciunile apărute în economiile ameninţate de recesiune, informează Reuters.

„Preţurile la gaze naturale şi electricitate au crescut la noi valori record, ceea ce a stimulat tranziţia de la gaze la petrol în unele ţări”, a subliniat Agenţia cu sediul la Paris în cel mai nou raport lunar, în care şi-a îmbunătăţit estimările privind cererea mondială de petrol în 2022 până la 2,1 milioane de barili pe zi, cu 380.000 de barili pe zi mai mult decât estima în luna iunie.

„Însă aceste câştiguri extraordinare, concentrate excesiv în Orientul Mijlociu şi Europa, maschează slăbiciuni relative în alte sectoare”, a avertizat IEA. Agenţia menţionează în special reducerea utilizării de combustibili în transportul rutier al ţărilor dezvoltate şi încetinirea creşterii economice la final de an, printre factorii care sugerează o contracţie a cererii de petrol în a doua jumătate a acestui an.

Pe partea de producţie, IEA susţine că în luna iulie producţia mondială de petrol a depăşit nivelul maxim atins înainte de pandemie, ca urmare a unei producţii peste aşteptări a Rusiei, care a ajuns la aproape 10,8 milioane de barili pe zi, pe fondul unor exporturi robuste spre Asia. Potrivit IEA, pentru prima dată în istorie, China a depăşit Europa în calitate de principală destinaţie pentru ţiţeiul rusesc, potrivit Agerpres.

Cu toate acestea, IEA prognozează că producţia de petrol a Rusiei va scădea cu aproximativ 20% la începutul anului următor, când embargoul la import anunţat de Uniunea Europeană ar urma să intre pe deplin în vigoare. Agenţia se aşteaptă ca producţia de petrol a Rusiei să se diminueze cu aproape două milioane de barili pe zi la începutul lui 2023.