Liberalizarea pieței gazelor fără măsuri colaterale, precum o Bursă a gazelor, ar fi extrem de periculoasă pentru majoritatea industriilor din România, a declarat Ioan Cezar Corâci, președintele Federației Patronale din Industria Chimică și Petrochimică (FEPACHIM), într-o dezbatere pe tema proiectului Legii de aprobare a OUG 64/2016 privind liberalizarea prețului la gazele naturale, conform Agerpres.

“Aplicarea directivei europene care stă la baza proiectului de liberalizare a pieței gazelor, singură, fără măsuri colaterale, cum ar fi construirea unei Burse a gazelor, ar fi extrem de periculoasă pentru majoritatea industriilor din România. Dacă analizăm industria în ansamblu, poate cu excepția ramurii electrotehnică și construcții de mașini, în rest toate sunt dependente de consumul de gaze naturale. Cred că o măsură care ar duce brusc la creșterea prețului gazelor ar fi un mare pericol pentru întreaga industrie românească și pentru buget pentru că foarte multe ramuri vor deveni necompetitive și va duce la o scădere a economiei românești. Sunt conștient că nu ne putem opune aplicării unor directive europene, cred însă că trebuie să găsim toate măsurile de apărare, în special a producției industriale, pe care le permite legislația europeană și pe care le practică și alte țări”, a spus Ioan Cezar Corâci.

Acesta a apreciat că una dintre cele mai afectate industrii ar fi cea a producerii îngrășămintelor, unde costul gazelor reprezintă 40% din prețul final al produselor.

“Nu ne putem imagina o țară care este a doua ca suprafață de teren arabilă la mia de locuitori fără o industrie de îngrășăminte. A existat, până în prezent, un mod indirect de subvenționare a industriei de îngrășăminte prin acceptarea acelui coș de gaz cu o parte luată din producția internă care avea un preț și o altă parte din, să spunem, piața liberă sau din import. Prin liberalizare, înțeleg că această modalitate va dispărea automat. Industria de îngrășăminte, care are tehnologii relativ competitive este la limita de subzistență. Sigur că cineva care crede ca și mine în economia de piață ar putea să spună că liberalizarea prețului gazelor ar duce la scăderea prețului, dar asta în condițiile unor mecanisme care să facă funcțională o piață reală concurențială. Există și alte ramuri care sunt mari consumatoare de gaze și foarte rentabile în economia românească, precum industria cimentului. Cred că și cei din această industrie sunt foarte îngrijorați de evoluția prețului gazelor naturale”, a spus Cezar Corâci.

La consultările cu reprezentanții unor sindicate, ai ELCEN și RADET, Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, a cerut acestora să prezinte studii despre impactul pe care l-ar avea liberalizarea pieței gazului începând cu 1 aprilie 2017, apreciind totodată că o Bursă a gazelor ar fi cu adevărat utilă când prin acest instrument s-ar vinde circa 60% din producție.

“Până acum au fost luate în discuție doar opiniile celor din sector, nu și ale celor care plătesc. Există o ordonanță 64 aprobată de Guvern anul trecut, prin care se încearcă grăbirea liberalizării pieței gazului începând cu 1 aprilie 2017, la toate categoriile de consumatori inclusiv cei casnici și cei care consumă gaz pentru încălzirea populației, în special ELCEN. Ne-am pus întrebarea, în acest context, ce se va întâmpla pentru perioada următoare, în raport de ceea ce înseamnă activitate economică în domeniul gazelor de la producător până la furnizor, dar și ce se va întâmpla cu cei care consumă gaz în special pentru activitatea economică”, a spus Iulian Iancu.

Reprezentanții ELCEN au atras atenția că prețul gazelor pentru populație va crește după 1 aprilie și se va alinia la prețul pentru consumatorul non-casnic.

“Trebuie luată în calcul componenta gazului pentru populație, cel care contribuie la producția pentru energie termică populație, și care are un preț reglementat de 60 lei/Megawatt/oră până la 1 aprilie 2017. După 1 aprilie acest preț ar putea crește, în lipsa altei reglementări, la 72 lei/Megawatt/oră, se va alinia la prețul consumatorului non-casnic, adică pentru industrie. Cum la ELCEN ponderea gazului în prețul energiei termice este undeva la 80%, creșterea prețului pentru populație la gigacalorie ar fi de circa 23-24 de lei”, a spus Adrian Diaconu, director în cadrul ELCEN.

Acesta a precizat că ar fi o anomalie ca ELCEN-ul să aibă la intrare un preț nereglementat, stabilit de piața liberalizată, iar la ieșirea către consumatorul casnic să aibă un preț reglementat. Iar acest fapt va avea implicații sociale majore, după cum spune Diaconu. “Tot acest efort al Primăriei, sau al populației, se va duce practic în profitul găzarului”, a precizat Diaconu.