Termoficarea din România s-a confruntat cu o perioadă neagră, între 2000 şi 2020, în care s-a ars gaz ineficient, a declarat joi Claudiu Crețu, directorul general al Termoenergetica, la conferința „Cogenerare pentru eficiență energetică şi integrarea regenerabilelor”, organizată de Energynomics. El a spus că în următorii 8 ani vor exista finanțări în valoare de 600 – 700 milioane de euro pentru modernizarea rețelei.

„Între 2000 şi 2020, pentru termoficarea din România, pentru cogenerarea din România, a fost o perioadă neagră, de uitare, de ignoranță. Ignoranța naşte monştri. În afară de 50 de megawați la Oradea şi câteva motoare la Focşani, Botoşani… s-a făcut mult prea puțin. Ce s-a întâmplat în aceşti 20 de ani? Foarte multe oraşe mari: Baia Mare, Brăila, Galați, Buzău etc au renunțat la acest sistem…păgubos.

”Efectul este că în ultimii 10-15 ani România a ars foarte mult gaz, total ineficient, în CET-uri, vorbesc de Bucureşti, dar şi prin țară, prin CAF-uri sparte, şi prin CET-uri de prin anii 64 – 66, cu consumul aferent”, a spus Claudiu Crețu.

El a afirmat că, dacă se face o comparație între consumul de gaz al unui oraş cu încălzire centralizată şi cel cu încălzire individuală, se va vedea că în primul caz acesta creşte de aproape trei ori.

„Deci, România, repet obsesiv, a ars gaz. De ce? Că e mult gaz, fără să se gândească în viitor. A venit războiul şi dintr-o dată vorbim de securitate energetică şi ne uităm la fiecare moleculă de gaz…

Conceptul de eficiență energetică era o sintagmă fără aplicații practice. Acum, când facturile încep să doară, cu toții, populația mai puțin pentru că totuşi sunt prețuri plafonate, agenții economici mai mult, pentru că îi doare rău de tot, încep să se gândească la eficiență energetică. Dacă facem un exercițiu de imaginație, cum ar fi fost dacă acum 10-15 ani investeam în aceste sisteme centralizate, cât gaz ar fi consumat România? Cât gaz aveam acum?… Măcar să ne trezim acum. Europa, realist, la momentul de față, ne ajută”, a spus Claudiu Crețu.

El a menționat că în acest moment există o şansă să fie modernizate sistemele centralizate de termoficare cu ajutorul finanțărilor din PNRR sau Fondul de Modernizare, acestea fiind considerate prioritare pentru Europa.

În ceea ce priveşte situația sistemului de termoficare din Bucureşti, Claudiu Crețu a spus că este „o luptă ca pe front, cu avarii în fiecare zi”.

„Nu e zi fără avarii, fără lucrări. Partea bună este că vara aceasta am avut şantiere deschise, s-a lucrat, s-au semnat contractele pe fonduri europene, 200 de kilometri, 300 de milioane de euro.

”Din primăvară încep 200 de kilometri pe fonduri europene. Acesta e un lucru bun. Pe lângă asta, s-au mai obținut nişte bani şi de la Ministerul Lucrărilor Publice pe Programul de termoficare. Deci sunt proiecte de investiții în rețea, modernizarea rețelei, schimbarea tronsoanelor critice care fac probleme. Este un maraton care va dura”, a explicat Claudiu Crețu, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, 10% din 500.000 – 600.000 de apartamente nu au apă caldă sau căldură.

Claudiu Crețu a declarat că pe lângă fondurile necesare reparării rețelei este nevoie şi de personal care să lucreze la reparații, iar o problemă o constituie faptul că mulți muncitori au plecat în alte țări.

„Aceşti 10-15 ani în care nu s-au făcut investiții, pe lângă faptul că sistemul s-a degradat, multe firme au intrat în insolvență, faliment, oamenii n-au mai avut de lucru, au plecat în țări străine. Sudorii lucrează pe nu ştiu ce platforme prin Orient, Occident şi alte puncte cardinale. Noi, eu, echipa de TESA, putem face proiecte, hârtii, atrage finanțări, urmează licitația, dar urmează mai departe munca efectivă. Şi la munca efectivă în acest moment avem o mare problemă”, a spus Claudiu Crețu.