Concluziile Summitului SolarPower 2025 au fost limpezi: energia solară a intrat într-o nouă eră, având în centru flexibilitatea, stocarea și integrarea inteligentă în rețele. În același timp, pe măsură ce Europa se concentrează asupra accelerării industriei solare, fiecare stat membru trebuie să transpună acest avânt în acțiuni la nivel național. Pentru România, aceasta nu este doar o provocare – este o oportunitate de a se repoziționa ca un contributor industrial și strategic la viitorul energetic al continentului.
De la ambiție la execuție
La Bruxelles, nu se mai discută despre fezabilitate, ci despre urgență. De la proiectele agrisolare la stocarea integrată în rețea, tehnologiile există. Ceea ce contează acum este cât de repede se poate trece în fiecare țară de la viziune la implementare.
Pentru România, aceasta înseamnă crearea condițiilor pe care investitorii le recunosc ca fiind sigure, scalabile și previzibile. Oricât de contraintuitiv ar părea, România trebuie să devină plictisitoare – în sensul cel mai productiv al cuvântului. Aceasta înseamnă eliminarea incertitudinii și a fricțiunilor din fiecare etapă a dezvoltării proiectelor.
Pentru aceasta, este nevoie de acțiune pe trei fronturi critice:
- Autorizare: Simplificarea și digitalizarea proceselor de autorizare. Investitorii în surse regenerabile de energie și stocare sunt descurajați nu de lipsa de interes sau de lipsa banilor, ci de birocrație. Este esențial ca România să armonizeze interpretările și aprobările la nivelul tuturor județelor și instituțiilor pentru a se menține pe o poziție mai bună decât medie din UE, la acest capitol.
- Planificarea infrastructurii: Accelerarea consolidării și digitalizării rețelei – nu numai pentru energia solară de mari dimensiuni, ci și pentru energia solară de pe acoperișuri, agrovoltaică și pentru activele care sporesc flexibilitatea. Este nevoie urgentă de investiții strategice în transformatoare, substații și puncte de conectare atât pentru exportul de energie, cât și pentru creșterea capacității de stocare.
- Alinierea politicilor de termen lung: România trebuie să își alinieze pe deplin cadrele naționale la inițiativele europene cheie, cum ar fi Legea privind industria cu zero emisii nete, Clean Industrial Deal și viitorul Plan de acțiune al UE privind stocarea. Dar nu va ajunge doar alinierea pe hârtie . Autoritățile trebuie să însoțească declarațiile cu scheme de sprijin previzibile – inclusiv cel de-al doilea val mult așteptat al contractelor pentru diferență (CfD) – și cu politici fiscale și de impozitare coerente care să reflecte valoarea strategică a investițiilor în energie curată.
Care sunt oportunitățile de afaceri
În contextul acestei realinieri europene în curs, România are o oportunitate rară la nivel industrial. Pe măsură ce caută să își diversifice lanțurile de aprovizionare cu tehnologii curate care nu provin din China, Europa este pregătită să primească noi furnizori, de la producție, la execuție, inginerie și servicii de integrare. Companiile românești pot fi parte din acest nou val, dacă se mișcă rapid.
- Producție industrială în domeniul enerigei solare: România are potențialul de a crește capacitatea în ceea ce privește sistemele de montare, cablare, cutiile de conexiune, statții de transformare și alte componente BOS (balance of system), pentru care cererea la nivelul UE crește rapid.
- Proiecte agrovoltaice: Având în vedere sprijinul tot mai mare al UE pentru soluțiile energetice ăn zona rurală și cu utilizare duală, firmele românești din agricultură și industria ușoară pot furniza infrastructură fotovoltaică personalizată pentru ferme, sere și cooperative agricole.
- Battery Energy Storage Systems (BESS): România este bine poziționată pentru a dezvolta soluții logistice și de instalare pentru BESS, în special pe măsură ce se apropie Planul de acțiune al UE privind stocarea energiei. Integratorii și EPC-urile ar trebui să se pregătească acum pentru plusul de cerere.
- Software șu automatizarea rețelei : Firmele românești de IT și inginerie ar trebui să profite de șansa de a se asocia cu companiile energetice din Europa pentru a implementa echipamente de rețea bazate pe inteligență artificială, sisteme de gestionare a energiei (la domiciliu) și platforme de control inteligente. Pe măsură ce penetrarea PV crește, coordonarea inteligentă și cadrele robuste de securitate cibernetică vor deveni esențiale.
- Infrastructură și servicii pentru hidrogenul verde: După cum a remarcat Laura Cozzi de la IEA la Bruxelles, „În ceea ce privește hidrogenul… lupta încă se duce. Nu există un câștigător deocamdată. Europa ar trebui să meargă înainte”. Tradiția României în industria grea, împreună cu infrastructura de transport al gazelor și potențialul de export, îi oferă o șansă reală de a fi parte din această piață emergentă.
Tranziția energetică nu mai este o chestiune de „dacă” sau „când”, ci o chestiune de „cât de repede”. Și judecând după tonul și claritatea conversațiilor de la Bruxelles, răspunsul este simplu: cât mai repede cu putință.
