Ramurile industriale europene afectate de viitorul mecanism al UE de taxare a carbonului la frontieră (CBAM) și-au exprimat îndoielile cu privire la forma actuală a noii propuneri de reglementare, prezentată săptămâna trecută. În plus față de măsurile de taxare la frontieră, aceștia solicită un sistem de stimulare a exporturilor pentru a ajuta produsele ecologice ale UE să concureze pe piețele globale.
Comisia Europeană a depus săptămâna trecută noi propuneri de introducere a unei taxe pe carbon la frontierele UE pentru a proteja producătorii de importurile mai ieftine de bunuri produse pirntr-un consum intensiv de carbon, provenind din străinătate, potrivit Euractiv.com.
Noul sistem „ se va asigura că ambiția noastră climatică nu este subminată de firmele străine supuse unor cerințe de mediu mai laxe”, încurajând în același timp și țările străine să urmeze procesul de decarbonizare, a spus Comisia.
Taxa se va aplica la șase categorii de importuri: electricitate, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte și ciment. Sistemul va fi introdus treptat începând cu 2026 pentru o perioadă de zece ani, moment în care industriile din UE care fac obiectul schemei vor înceta să mai primească autorizații gratuite de CO2 pe piața UE a carbonului, o mișcare care vizează asigurarea compatibilității cu regulile trasate de Organizația Mondială a Comerțului.
Mecanismul propus de UE de taxare la frontieră- sau CBAM – este dezavuat de Australia și a dus la exprimarea unor „îngrijorări grave” în rândul economiilor emergente, precum Brazilia și China, care consideră că propunerea este protecționistă.
Însă nici industriile europene afectate de propunere nu sunt tocmai mulțumite cu forma actuală.
„Toate sectoarele metalurgice și-au exprimat îngrijorarea că CBAM, așa cum e conceput, ar dezavantaja producătorii europeni, indiferent de amprenta lor de carbon”, a declarat Eurofer, asociația europeană a siderurgiei, în urma anunțului propunerii Comisiei.
Industria este îngrijorată de faptul că introducerea treptată a taxei va coincide cu eliminarea treptată a certificatelor gratuite de CO2 pe care le primesc în cadrul schemei UE de comercializare a cotelor de emisii (ETS).
Certificatele ETS gratuite sunt opțiunea preferată a industriașilor europeni, deoarece se aplică întregii lor producții, în timp ce CBAM, în schimb, se aplică doar importurilor.
„Cotele gratuite ETS și CBAM nu reprezintă alternative”, a spus Ines Van Lierde, președinta AEGIS Europe, o coaliție industrială care reunește aproape toate industriile acoperite de propunerea Comisiei.
AEGIS conduce lobby-ul industriei europene de a obține mai mult sprijin din partea UE, pe măsură ce epoca alocărilor ETS gratuite se încheie.
În timp ce industria europeană a fost supusă unui preț la emisiile de carbon începând cu 2005, companiile au rămas în mare parte neafectate de creșterea prețurilor ETS datorită unui sistem generos de alocare gratuită. Dar acum, când prețurile carbonului ating niveluri record de peste 50 EUR pe tonă, există îngrijorări cu privire la costul suplimentar pe care îl va reprezenta ETS.
„O mare parte din povară se va răsfrânge asupra industriilor cu consum intensiv de energie, deoarece prețurile mici din sectorul electricității au dispărut deja”, a declarat Hæge Fjellheim, director de cercetare a carbonului la Refinitiv, o firmă de analiză a datelor privind piața carbonului.
„Odată cu concentrarea asupra industriei, reducerile de emisii vor fi mai greu de realizat. Acesta este motivul pentru care e nevoie de un semnal de preț puternic, de până la 100 EUR pe tonă”, a declarat ea pentru.
Odată cu sfârșitul creditelor ETS gratuite, industria va avea mai puțini bani disponibili pentru a investi în tehnologii cu emisii reduse de carbon, avertizează producătorii europeni. Și, deși CBAM va asigura o paritate competitivă cu producătorii străini, propunerea Comisiei nu prevede nicio înlocuire a dimensiunii comerțului exterior, spun ei.
„Eliminarea propusă a alocării gratuite și absența reducerilor la export ar cauza riscuri semnificative pentru investiții”, a spus Koen Coppenholle, șeful Cembureau, asociația europeană a industriei de ciment.
Pentru a-și menține competitivitatea față de importurile chineze, industria europeană solicită efectiv subvenții la export.
„Aceste ajustări la export ar trebui acordate produselor fabricate în UE și exportate în unele țări care nu au politici echivalente de limitare a carbonului sau politici de stabilire a prețurilor”, spune Hervé Jouanjean, fost director pentru afaceri OMC la Comisia Europeană.
