Energia este un produs de mare valoare economică, socială și strategică, un serviciu esențial pentru toate țările, a subliniat Radu Bădiță, secretar general al Autorității Naționale pentru Reglementare în Domeniul Energiei, ANRE, într-un interviu acordat energynomics.ro. De aceea, asigurarea accesului la energie și menținerea aprovizionării în condiții de securitate și la cel mai scăzut cost posibil sunt obiective comune pentru toți decidenții, la nivel național și regional.
Stimate domnule Radu Bădiță, colaborarea regională depinde în mod esențial de alinierea priorităților naționale identificate de fiecare stat. Care sunt aceste priorități care, în opinia dumneavoastră, ar putea conduce la acțiuni concertate din partea țărilor implicate?
Cooperarea regională este o soluție eficientă la crizele aprovizionării cu energie. Consolidarea cooperării între țările din regiunea noastră contribuie la creșterea rezistenței lor funcționale pe alte piețe, dezvoltarea proiectelor și inițiativelor din regiune fiind benefică nu numai pentru aceste țări, ci și pentru întreaga piață energetică europeană.
Crearea unei piețe energetice regionale – ca parte a pieței energetice europene – conduce la o mai mare stabilitate și securitate nu numai în domeniul energetic, dar și din punct de vedere economic și politic, precum și din punct de vedere al dezvoltării economice a regiunii, ceea ce va crea condițiile necesare pentru creșterea investițiilor în regiune.
În acest sens se înscriu și eforturile țării noastre. Elaborarea unei politici și a unei strategii de dezvoltare energetică, implicarea activă în cadrul inițiativelor regionale, consolidarea procesului de cooperare regională, a cooperării în zona Mării Negre, utilizarea eficientă a surselor regenerabile, dezvoltarea rețelelor de transport al electricității și al gazelor naturale sunt priorități importante pentru România în vederea realizării și menținerii aprovizionării cu energie în condiții de securitate și la costuri accesibile.
Care sunt prioritățile României pe care reprezentanții țării noastre le promovează în cadrul diverselor formate de cooperare internațională?
Dezvoltarea sectorului energetic românesc este direct proporțională cu realizarea proiectelor de investiții strategice de interes național. Acestea vor produce modificări de substanță și vor dinamiza întregul sector, iar poziționarea la nivel de țară în raport cu acestea se fundamentează prin strategia energetică.
Din perspectiva autorității de reglementare, o dimensiune importantă a cooperării regionale o reprezintă proiectele pentru dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere menite să crească capacitatea de interconexiune. În domeniul energiei electrice, în cadrul colaborării cu sistemele electroenergetice din țările vecine se continuă proiectele cu Serbia, Republica Moldova și Turcia.
Dintre acestea aș menționa, proiectul LEA 400 kV dublu circuit Reșița (România) – Pancevo (Serbia) și interconectarea sincronă a sistemului din Republica Moldova cu sistemul Europei continentale. În ambele acțiuni, Transelectrica joacă un rol esențial. În relația cu Turcia, operatorii de transport și de sistem din România (Transelectrica) și Turcia (TEIAȘ) colaborează în cadrul Black Sea Transmission Planning Project. Acesta promovează cooperarea la nivel regional a țărilor limitrofe Mării Negre, realizând baze de date și analize coordonate de regimuri staționare și dinamice (utilizând modulele programului PSS/E – Load Flow, Optimal Power Flow, Dynamics), inclusiv programe de instruire comune, pentru toate sistemele electroenergetice implicate.
În sectorul gazelor naturale, amintesc în primul rând proiectul BRUA, dar și proiectul de interconectare a sistemului național de transport gaze naturale (SNT) cu conducta de transport internațional gaze naturale T1 și reverse flow Isaccea. După finalizarea interconectării România-Bulgaria (2017), proiectul prevede crearea unui culoar de transport între sistemele din Grecia, Bulgaria, România și Ucraina, în condițiile în care se lucrează la o nouă interconectare între Grecia și Bulgaria.
Nu în ultimul rând, aș dori să menționez și proiectul care privește dezvoltarea SNT în zona de nord-est a României pentru îmbunătățirea aprovizionării cu gaze naturale și a asigurării capacităților de transport înspre/dinspre Republica Moldova. Proiectul are scopul de a asigura presiunea necesară și capacitatea de transport de 1,5 miliarde de metri cubi pe an prin punctul de interconectare dintre SNT și sistemul de transport al Republicii Moldova.
Cum abordează Autoritatea aspectele legate de dezvoltarea relațiilor de cooperare în activitatea de reglementare?
Dezvoltarea unor relații optime și unei comunicări eficiente cu instituțiile Uniunii Europene printr-o reprezentare corespunzătoare în cadrul structurilor grupurilor/atelierelor de lucru organizate la nivel european în domeniul energiei este unul dintre principalele aspectele gestionate în cadrul activității de cooperare desfășurate de ANRE.
Ca membru cu drepturi depline al Consiliului Reglementatorilor Europeni din Domeniul Energiei – CEER și al Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei – ACER, ANRE participă, prin reprezentanții săi, la adunările generale ale CEER, la grupurile de lucru ACER – la Consiliul Autorităților de Reglementare (BoR) din cadrul ACER, la elaborarea documentelor propuse pentru planul de activități al CEER și ACER. De asemenea, ANRE are reprezentanți și în Comisia de Apel a ACER – organism cu rol în rezolvarea disputelor la nivel european.
Pentru intensificarea cooperării și schimburilor de bune practici în domeniul energiei, din 2016 ANRE este membru al Rețelei Francofone a Reglementatorilor din Domeniul Energiei, Regula E.Fr, în care sunt implicate 17 autorități de reglementare.
În plan regional, ANRE este membră fondatoare a Asociației Regionale a Reglementatorilor în domeniul Energiei, ERRA, și una din cele 15 semnatare ale Constituției ERRA.
Merită amintite și evoluțiile înregistrate în cadrul inițiativei Comisiei Europene pentru conectarea rețelelor de gaze în Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC), în cadrul căreia au fost semnate o serie de acorduri importante privind infrastructura și cooperarea regională.
Care sunt pașii de urmat pentru ca prioritățile României să se regăsească în planuri concrete de acțiune la nivel regional?
Piețele internaționale de energie se află într-o schimbare dinamică și complexă pe mai multe dimensiuni: tehnologică, climatică, geopolitică și economică. Transformarea climatului economic impune noi tendințe de dezvoltare a societății și a nevoilor acesteia. Noile tehnologii și produse energetice reorientează alegerile de investiții, încrederea în procesele energetice, precum și structura sistemului electroenergetic.
Printre acțiunile prioritare propuse de strategia europeană a securității energetice se numără:
- construirea unei piețe interne a energiei complet integrate
- diversificarea surselor externe de aprovizionare și a infrastructurii conexe
- moderarea cererii de energie și creșterea producției de energie în UE
- consolidarea mecanismelor de creștere a nivelului de securitate, solidaritate, încredere între state, precum și protejarea infrastructurii strategice/critice
- coordonarea politicilor energetice naționale și transmiterea unui mesaj unitar în diplomația energetică externă
România trebuie să anticipeze și să se poziționeze față de tendințele de pe piețele internaționale, precum și față de reașezările geopolitice care influențează parteneriatele strategice. Reperele naționale, europene și globale care influențează și determină politicile și deciziile din domeniul energetic se definesc în strategia energetică a României.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din decembrie 2018 al energynomics.ro Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier acest număr (decembrie 2018), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
