Escaladarea conflictului ruso-ucrainean a amplificat efectele crizei energetice și reclamă regândirea modelului de piață, aducând în prim plan dezideratul securității energetice, măsuri pentru ameliorarea efectelor prețurilor la energie pentru consumatorul final și accelerarea tranziției energetice ca soluție pentru eliminarea dependenței de importurile de energie din Federația Rusă. Obiectivele Comisiei Europene (CE), observă FEL România, sunt profund ancorate în conceptul trilemei energetice – instrumentul utilizat de World Energy Council pentru a evalua „starea de sănătate” a sistemului energetic al unei țări, definit prin următorii piloni: securitate energetică, echitate socială și sustenabilitate climatică.

A devenit evident că securitatea energetică se află în topul celor mai stringente probleme identificate la nivel european, urmată îndeaproape de accesibilitatea prețurilor la energie, element asimilat echității sociale. Sustenabilitatea climatică, al treilea pilon al trilemei, nu a fost abandonat, dar sunt semne de întrebare cu privire la ritmul și maniera în care trebuie realizată tranziția energetică, în noul context, dominat de intenția CE de renunțare rapidă la importurile de energie dinspre Federația Rusă.

Future Energy Leaders România afirmă că “echilibrul celor trei obiective depinde de conștientizarea faptului că tranziția energetică nu este neapărat un proces liniar și că nu există o rețetă unică care să asigure atingerea obiectivului neutralității climatice”.

România poate fi percepută ca privilegiată ținând cont de producția proprie de gaze naturale, obligația de înmagazinare reintrodusă prin OUG 27/2022 și din perspectiva unor surse adiționale din Marea Neagră. Pe termen scurt, România ar putea substitui importul de gaze naturale din Federația Rusă, în special prin măsuri de exploatare a unor noi resurse de gaze naturale, respectiv prin eficientizarea consumului la nivel național. Pe termen mediu și lung, analiza FEL România arată că România ar putea deveni un pol de stabilitate energetic regional în măsura în care își exploatează întregul potențial.

Totuși, FEL România avertizează că aceste avantaje nu trebuie să fie interpretate ca un garant al securității în aprovizionare. “Garanția traversării cu succes a sezonului rece 2022-2023 depinde în mare măsură de un efort conjugat între autoritățile publice centrale și entitățile private de profil”, afirmă FEL România, care lansează un apel pentru instituirea unei platforme de colaborare, pentru a identifica cele mai bune soluții pentru scenariul cel mai pesimist – sistarea totală a aprovizionării cu gaze naturale dinspre Federația Rusă.

Acțiuni întreprinse de România

Analiza FEL România subliniază că autoritățile au trecut de la ameliorarea prețurilor la energie (echitate socială) către asigurarea securității energetice. A fost reintrodusă obligația de înmagazinare și a fost accelerată promovarea Legii offshore, cu prevederi care se referă inclusiv la exploatarea gazelor naturale onshore de mare adâncime, acționând astfel în linie cu acțiuni prioritare trasate ulterior prin RePowerEU.

Autoritățile au lansat noi inițiative pentru identificarea de surse adiționale de energie, în special, de gaze naturale, prin stabilirea de noi parteneriate cu state precum Israel, Azerbaidjan, Turcia și Qatar, acțiuni de asemenea consistente cu dezideratul RePowerEU de a identifica soluții alternative față de gazul rusesc.

Acțiuni propuse

Pe termen scurt (12 luni), propunerile FEL România se referă la promulgarea legii offshore și optimizarea legislației incidente explorării/ exploatării petrolului, precum și contractarea de noi volume de gaze naturale din import. Pe același orizont de timp, autorii iau în calcul segmentul de stocare a gazului natural. Dincolo de obligativitatea inclusă și între recomandările Comisiei Europene (cel puțin 80% din capacitatea de stocare), se impune promovarea celor 2 proiecte de pe lista 5 PCI: capacitatea de extracție la Depozitul Bilciurești (Depogaz) la 20 de milioane de metri cubi pe zi și creșterea ratelor de extracție / injecție până la 5 milioane mc/zi și capacitatea de înmagazinare până la 600 de milioane de metri cubi la Depomureș.

Se impune promovarea acțiunilor pentru finalizarea interconectorului IGB (Grecia Bulgaria), dar și desfășurarea unor campanii de comunicare privind eficiența energetică și consumul de energie, inclusiv pentru ajustarea comportamentului de consum pe timpul iernii, în condițiile în care o reducere cu un grad Celsius a temperaturii ambientale ar putea reduce consumul cu 7%.

Astfel, prin implementarea primelor două măsuri pe termen scurt, România ar putea renunța în totalitate la gazul rusesc și ar reduce cu o treime necesarul de import.

Pe termen mediu (3-5 ani), FEL România pledează pentru începerea producției de gaze naturale din perimetrul Caragele (onshore) și creșterea capacității de injecție / extracție respectiv de stocare a gazelor naturale prin cele 2 proiecte ale României de pe lista 5 PCI. Celelalte măsuri sunt din afara sectorului de petrol și gaze, printre care: accelerarea investițiilor în generarea de energie electrică din surse de energie regenerabilă (eolian și fotovoltaic), implementarea investițiilor din PNRR care vizează capacități de stocare prin baterii la nivelul de 240 MW până în 2026, stimularea investițiilor în capacități de producție a hidrogenului verde (din surse de energie regenerabilă) care să înlocuiască parțial sau total producția actuală de hidrogen din gaz natural (circa 0,4 miliarde mc de gaz natural este folosit în prezent pentru a produce hidrogen); măsuri de creștere a eficienței energetice în clădiri și industrie.

Pe termen lung (5-10 ani), este vizată începerea producției de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep (2027, offshore), care ar acoperi o jumătate din producția actuală a României de gaze naturale. De asemenea, autorii insistă că este important ca România să înceapă producția de gaze naturale și din alte perimetre offshore, după anul 2035, acestea având potențialul de a transforma România dintr-o țară net importatoare în una net exportatoare. Alte măsuri propuse sunt începerea producției de biometan, , reconsiderarea explorării / exploatării gazelor de șist, reducerea pierderilor tehnologice a companiilor de transport și distribuție a gazelor naturale, prin investiții în rețele, dezvoltarea surselor de generare a energiei electrice din surse nucleare, atât reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, cât și adoptarea tehnologiei reactoarelor mici modulare (SMR) nucleare.

–––––––-

Analiza de față reprezintă perspectiva tinerilor profesioniști în energie reuniți în cadrul Future Energy Leaders România (FEL România), programul de tineret al Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), parte din rețeaua globală a Future Energy Leaders, dezvoltată de World Energy Council. Autori: Georgian Albu și Rareș Hurghiș, cu contribuții din partea lui Lucian Pamfile, Cristina Păun, Cristian Tătaru și Cezar Axintescu și cu implicarea lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă – AEI.