ELCEN ar vrea să investească în noi tehnologii de producere a energiei mai puțin poluante, dar din cauză că trebuie să plătească sute de milioane de euro pentru certificatele de CO2 și din cauză că are de recuperate alte câteva sute de milioane de euro de la Termoenergetica, nu reușește să își implementeze planurile, a declarat Adrian Tudora, director general adjunct al companiei, cu ocazia conferinței “Piața de energie – realitățile anului 2025”.

„ELCEN a plătit, din 2020 până în prezent, 485 de milioane de euro pentru achiziționarea certificatelor de CO₂ aferente emisiilor de gaze cu efect de seră. Dacă nu aveam aceste impuneri privind tranziția către energia verde, cred că puteam investi acești bani cu folos în surse de energie sigure și constante. Viitorul energetic nu este doar o chestiune tehnologică, ci și de strategie, viziune și adaptabilitate. Flexibilitatea, inovația și colaborarea dintre industrie, reglementatori și investitori vor defini succesul în următorii ani. În plus, un subiect foarte actual astăzi este și volatilitatea pieței energetice”, a declarat Tudora.

El a amintit că, recent, prețul gazelor naturale a atins valoarea de 400 de lei/MW, înregistrând o creștere de 72% de la începutul anului. Comparativ cu prețul gazului din Europa, acesta este cu aproximativ 44% mai mare. Cerințele de mediu au impus realizarea unor modificări în instalațiile existente. Exceptând CET București Vest, majoritatea centralelor aflate în exploatare au o vechime de 40, 50 sau chiar 60 de ani. Totodată, datoriile Termoenergetica către ELCEN se ridică, în prezent, la 1,4 miliarde de lei.

ELCEN are obiective ambițioase, pentru care a semnat contracte de finanțare din Fondul de Modernizare, în valoare de 362 milioane de euro. Unul dintre proiecte, derulat la CET Sud, prevede construirea unei centrale cu ciclu combinat, echipată cu turbină pe gaz, cu o capacitate de 275 MW electrici și 214 MW termici. La CET Grozăvești, compania intenționează să construiască o centrală în ciclu simplu, dotată cu turbină pe gaz, având o putere de 32 MW electrici și 41 MW termici. În paralel, la CET Progresul, este planificată dezvoltarea unei centrale de cogenerare de înaltă eficiență, bazată pe motoare termice, cu o capacitate de 72 MW electrici și 72 MW termici.

Printre proiectele viitoare se numără implementarea unor panouri fotovoltaice pentru consumuri proprii la CET București Progresul, explorarea potențialului de stocare în CET Sud și CET Vest prin transformarea unor foste rezervoare de păcură în acumulatoare de căldură. De asemenea, compania de stat a semnat un memorandum cu           SAGE Geosystems pentru elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru integrarea energiei geotermale. ELCEN vizează, de asemenea, și explorarea unor soluții bazate pe pompe de căldură și, pe termen lung, valorificarea energetică a deșeurilor.

„Vizavi de perspectivele investițiilor pentru dezvoltarea de noi capacități, pe acest fundal, întrebarea fundamentală este unde se investește și către ce tehnologii se îndreaptă sectorul energetic. Se observă un interes crescut pentru surse regenerabile, însă acestea nu funcționează constant fără soluții de echilibrare, iar astfel de soluții conduc către cogenerare. De asemenea, viitoarele unități de stocare a energiei vor necesita un consum constant de energie. La nivelul ELCEN, există deschidere pentru implementarea de proiecte cu tehnologii moderne, însă acest proces ar trebui realizat treptat, astfel încât, prin proiecte pilot, să fie posibilă învățarea utilizării acestor tehnologii, precum și îmbunătățirea sau adaptarea lor la condițiile locale”, a adăugat el.

Odată cu noile reglementări impuse de guvern în decembrie anul trecut, angajații înregistrează pierderi salariale, iar compania devine tot mai puțin atractivă ca piață de muncă. Acest fenomen poate duce la reducerea numărului de specialiști cu experiență, un număr deja limitat, în condițiile în care generațiile tinere nu manifestă un interes crescut pentru acest domeniu.

Conferința “Piața de energie – realitățile anului 2025” a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri Alive Capital, Elektra Renewable Support, Enevo Group, Hidroelectrica, Nano Energies. Software Media WEBUS 4 ENERGY, Think Blu Solution.