În următorii ani, România poate beneficia de un val de investiții în toate sectoarele energetice. Clarificarea cadrului strategic și de implementare va permite ca fondurile europene și banii privați să pună în valoare potențialul excelent în dezvoltarea industriei regenerabile și a celorlalte resurse naturale. Un rol important îl vor avea modificările legislative, care vor include transpunerea noilor prevederi și planuri de acțiune europene. Conferința „Investiții pentru tranziția energetică”, organizată de Energynomics, pe 28 ianuarie, a reunit șase experți care au expus oportunitățile și provocările vizibile la acest început de an și care au răspuns la întrebările ridicate de participanții înscriși în platforma online MyConnector. Evenimentul a fost susținut de BCR, ING Bank Romania, Kawasaki Gas Turbines Europe GmbH, Photon Energy.
România dispune de un potențial excelent pentru dezvoltarea industriei regenerabilelor, susține Varinia Radu, Head of Energy Romania, CEE Deputy Head of EPC, CMS. (Vezi intervenția din cadrul conferinței!) Dacă în urmă cu 10-15 ani, industria regenerabilelor avea nevoie de scheme de sprijin pentru a-și îndeplini indicatorii de performanță, scăderea prețului tehnologiilor și o politică verde, mai favorabilă, au creat noi condiții de piață, mult mai atractive pentru investitori. Totodată, creșterea investițiilor în generare, dar și schimbarea portofoliului existent de parcuri care și-au atins deja durata de viață vor crea presiuni suplimentare asupra sistemului național de transport – iar reziliența și capacitatea rețelei de a asimila noile capacități trebuie asigurate prin noi investiții de rețea. Investițiile în rețeaua națională de transport nu înseamnă numai dezvoltări locale, ci și interconectările funcționale cu rețelele regionale, a explicat Varinia Radu.
S. Elisei: Investitorii din România au nevoie de un cadru strategic și de implementare stabil și predictibil
România trebuie să atingă obiectul neutralității climatice începând cu anul 2050, cu un prag intermediar în anul 2030. Pentru o bună înțelegere a tranziției energetice, trebuie să înțelegem contextul și să avem o comunicare clară, mai ales din perspectiva poziției României referitoare la taxonomie și rolul gazelor naturale, susține Sorin Elisei, Energy & Resources Industry Director, Deloitte. (Citește articol integral! Vezi intervenția din cadrul conferinței!)
”Discuția despre tranziție este una importantă în condițiile în care spectrul de finanțări începe să se contureze, să devină tot mai clar. Investitorii își doresc însă un cadru strategic și instituțional bine definit. Acest cadru strategic arată unde va favoriza statul român investițiile, în ce domenii. Bani sunt mulți, dar trebuie bine împărțiți”, a mai spus Elisei.
”Referitor la sursele de finanțare, putem discuta de proiecte bazate pe perspective comerciale, în care piața oferă investitorilor semnalul de preț și cadrul stabil și predictibil pentru ca o astfel de investiție să se recupereze. Vorbim de cicluri de recuperare de 20-25 de ani pentru niște investiții mari. Mai avem încă de lucru la cadrul legislativ. Încă nu avem o formă pentru contractele bilaterale (PPA) pe care o vedem în alte state. Apoi, vrem să accesăm diverse instrumente – Fondul de Modernizare, fondurile structurale, Mecanismul pentru o Tranziție Justă, scheme de ajutor de stat.”
Staicu, BCR: România are nevoie de o definire mai clară a investițiilor pe care și le propune
Până în 2020, la nivel european, emisiile de carbon au fost reduse cu peste 24%, față de 1990. În aceeași perioadă, economia a crescut cu 60%, spune Sebastian Staicu, Project Finance Manager, BCR. ”Este clar că putem decupla creșterea economică de cea a emisiilor de carbon”, a subliniat el. (Citește articol integral! Vezi intervenția din cadrul conferinței!)
”Există patru piloni principali ai investițiilor: consum, transport, producție de energie și resurse, care împreună, probabil pot însuma circa 50 de miliarde de euro”, a sintetizat Sebastian Staicu. Investițiile din sectorul energetic includ proiecte dedicate consumatorilor de energie, iar estimările se referă la circa 12,8 miliarde de euro dedicate renovării clădirilor, o cifră mai mare decât cea necesară pentru generare.
Sunt inițiative legislative și investiții pentru zona de gaze, mai ales cele privind interconectarea regională. “Transgaz are perspectiva de a furniza gaze în Republica Moldova, avem descoperiri noi în Marea Neagră, iar Legea Offshore va fi amendată. Pe de altă parte, există tot felul de bariere în zona de regenerabile, costuri mari de conectare la rețea, costuri mari de echilibrare și instrumente de comercializare a energiei electrice foarte inflexibile, mai ales pentru electricitatea din surse regenerabile”, a observat Staicu.
Crește piața de PPA-uri
Contractele de tip PPA sunt posibile acum, pentru capacități noi, și ne așteptăm să apară în curând modificări la Legea energiei așa încât acestea să fie permise în concordanță cu Directiva europeană și Regulamentul 943 și 944.
”Există tot mai multe proiecte care nu au nevoie de subvenție și atunci PPA-uri devin din ce în ce mai importante, fiind principala sursă de venit. Piața e foarte volatilă, însă pe la 50-60 de euro/MWh pot fi încheiate și PPA-uri”.
DESCARCĂ PREZENTAREA LUI SEBASTIAN STAICU
PPA-urile au un rol important și în cazul schemei CfD, a mai spus Staicu. O schemă de tip CfD va bloca prețurile, dar este nevoie de PPA-uri “pentru a evita riscurile legate de volum pe termen lung”. De asemenea, în domeniul încălzirii municipale, PPA-urile pot fi importante pentru asigurarea contractelor necesare producției pe bază de gaze naturale. “Automat, PPA-urile scad riscurile proiectului și băncile pot veni cu sume mai mari și dobânzi mai mici.
Oana Mogoi, ING Bank România: Apetitul investitorilor pentru proiectele verzi este în creștere
În ultima perioadă, majoritatea băncilor mari și-au ajustat politicile, astfel încât să restricționeze accesul la finanțare al anumitor tehnologii, combustibili sau proiecte care nu sunt în linie cu tranziția energetică și, în contrapartidă, să-și direcționeze finanțările pentru susținerea tranziției și investițiilor sustenabile, afirmă Oana Mogoi, Sector Head, Utilities & Natural Resources, ING Bank România. (Citește articol integral! Vezi intervenția din cadrul conferinței!)
”Proiectul sub egida Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială își propune, alături de BNR, de Administrația Prezidențială, ministerele de resort și băncile comerciale să accelereze acordarea de finanțări sustenabile și pentru proiecte verzi”, a spus Oana Mogoi. “Ideea de sustenabilitate a prins contur în ING încă din 1996, când a fost realizat primul raport de sustenabilitate, în 2010 s-au setat obiectivele, iar în 2014, sustenabilitatea a devenit parte din strategia ING. Începând cu 2015, când s-a intermediat prima obligațiune verde, lucrurile au avansat accelerat și produsele verzi de finanțare s-au diversificat. Acest lucru ne oferă o poziție privilegiată în piață, după cum se poate vedea și din clasificările diverselor agenții de rating de sustenabilitate.
DESCARCĂ PREZENTAREA OANEI MOGOI
Putem intermedia obligațiuni verzi, în cazul în care fondurile atrase sunt utilizate pentru proiecte și inițiative legate de sustenabilitate, sau pentru care se definește un obiectiv de sustenabilitate, care este legat la cupon. În 2019, ING a intermediat la nivel global, 62 de astfel de emisiuni, iar în 2020 am reușit să structurăm prima obligațiune verde pentru un client cu afaceri în România, ce-i drept, nu din sectorul energiei – însă am arătat că se poate și sperăm că vor urma și altele”, a spus Mogoi.
Photon Energy dezvoltă proiecte solare de peste 790 MW, din care 10% în România
Photon Energy dezvoltă în prezent pentru clienți proiecte solare de diverse dimensiuni însumând peste 790 MW, la nivel global, din care 77 MW în România și 96 MW în Ungaria, a spus Lauru Bădiță, Country Manager România, Photon Energy. (Citește articol integral! Vezi intervenția din cadrul conferinței!)
În tranziția energetică, grupul Photon se axează pe două linii: energie curată și apă – în jurul cărora sunt dezvoltate soluțiile ce vor fi puse în practică în România și în toate țările în care grupul este prezent. Portofoliul propriu de proiecte este de circa 75 de MW în prezent și va crește la 115 MW, până în 2022.
DESCARCĂ PREZENTAREA LUI LAURU BĂDIȚĂ
Lauru Bădiță s-a referit și la provocările pe care le ridică piața din România. “Deși targetul anunțat de țara noastră pentru 2030, indică o pondere de 30,7% a regenerabilelor în mixul energetic, mai sunt câteva lucruri de făcut din punct de vedere legislativ. Mă gândesc mai întâi de toate la posibilitatea încheierii de contracte bilaterale în afara pieței centralizate. Apoi, sunt dificultăți în achiziția de teren agricol – ar trebui identificate amendamentele necesare pentru a permite dezvoltarea energiei curate în paralel cu agricultura. Opțiunea de a cumpăra terenuri în extravilan este foarte dificilă, ceea ce are un impact și asupra accesului la finanțare. Apoi, alte teme importante pentru investitori sunt accesul la rețea și costurile de racordare”, a mai spus el.
Athanasovici, Kawasaki: Oferim soluții de finanțare prin intermediul filialei europene
Până în 2030 România nu poate renunța la gazele naturale, așa încât va trebui să combine foarte inteligent resursele bazate pe hidrocarburi cu cele regenerabile, susține Cristian Athanasovici, Business Development Manager, Kawasaki Gas Turbines Europe. Ca noutate, Kawasaki Europa este gata să co-finanțeze proiecte locale de cogenerare, a anunțat el. (Citește articol integral! Vezi intervenția din cadrul conferinței!)
”Anul trecut am încheiat o înțelegere cu un partener, pentru finanțarea proiectelor de eficiență energetică bazate pe soluții realizate cu echipamente Kawasaki. Avem această înțelegere semnată, cu care suntem gata să venim în piață și să finanțăm valori de până la maximum 12 milioane de euro, cu o durată de 10-12 ani. Fondul de investiții în Eficiență Energetică finanțează proiectele Kawasaki Europa și nu are nicio legătură cu clientul final – utilizatorul final al centralei de cogenerare. Acest fond finanțează pe Kawasaki Europa, care livrează echipamentele de cogenerare, asigură mentenanța pe o durată lungă de timp și rămâne proprietarul echipamentelor, până când clientul final plătește echipamentele. Putem asimila acest concept cu un leasing – ceea ce este foarte important din perspectiva balanței și bilanțului financiar al clientului final. Colegii noștri analizează situația clientului, piața, și în funcție de riscurile identificate, discutăm condițiile detaliate de finanțare, respectiv garanții, dobânzi și alte aspecte. Condiția este ca mentenanța, după livrare și punere în funcțiune, să fie făcută de Kawasaki”, a explicat Athanasovici.
DESCARCĂ PREZENTAREA LUI CRISTIAN ATHANASOVICI
”Kawasaki este pregătită să ofere tehnologii performante pentru producerea de energie electrică și termică atât pe gaz natural, cât și pe hidrogen. Avem deja dezvoltată o aplicație pe hidrogen în Japonia. Sperăm să aducem și în Europa un proiect nou, unul care este în discuție de peste un an și jumătate”, a mai spus Athanasovici.
Conferința „Investiții pentru tranziția energetică” a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor BCR, ING Bank Romania, Kawasaki Gas Turbines Europe GmbH, Photon Energy.
S-au înscris pe platforma MyConnector pentru a participa la dialog peste 300 de persoane, reprezentanți ai unor organizații precum ABB ASEA BROWN BOVERI SRL, ABMEE, Agenția Locală a Energiei Alba – ALEA, ALRO Slatina, Ambasada Republicii Bulgaria, Ambasada României în Danemarca, Antibiotice SA, ASRO, Axpo Energy Romania S.A., Azomureș, Banca Comerciala Romana, BDO Romania, BEPCO SRL, BNP Paribas, BR Romania, BT Public Relations, Business France, CEC Bank, CEH SA, Celco SA, Centrica Business Solutions Romania SRL, CEZ Trade Romania, Chamber of Commerce and Industry of Romania, Chimcomplex, CIECH Soda Romania, CNE Cernavoda, CNR-CME, COGEN Europe, Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, Electrica, Electromagnetica, ENEL Energie Muntenia SA, Energie Finanzierung und Kapital, Energy-serv, ENGIE Romania, E.ON Energie Romania, EximBank, Eximprod Grup, EY Romania, Framatome, Greencells, Hidroelectrica, Holcim Romania, Huawei, ING Bank, Institutul de energetică, LafargeHolcim, Liberty Steel Galati, Michelin, Mitsubishi Corporation, Monsson Trading, Nuclearelectrica, OMV Petrom, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank Romania, Romcarbon sa, Romgaz, Schneider Electric, Siemens Energy, Siemens SRL, Tenaris, Three Seas Initiative Investment Fund, Total Energy Solutions, Tractebel Engineering, Transelectrica, Unicredit Bank Romania, Yokogawa.