Orice intervenție a statului creează distorsiuni ale pieței, iar noi taxe precum impozitul pe construcții speciale, denumit popular ”taxa pe stâlp” nu este o excepție, au declarat, pentru Energynomics, investitori prezenți în cadrul expoziției Solar Energy Bucharest Summit.
Mulți investitori susțin că nu mai au nevoie de finanțări sau scheme-suport dacă îți poți recupera în câțiva ani investiția. Totodată, se pare că piața a înțeles că nu se mai pot lansa proiecte fără stocare. Proiectele de stocare de sine-stătătoare (stand-alone) pot beneficia de marje de preț (spread-uri) bune de piață, între încărcare și re-injecție, de circa 150 de euro, iar dacă bateriile sunt parte dintr-un parc, marja scade cu 30-40 de euro, însă tot amortizează investiția, speculând perioadele de vârf și gol de sarcină și devine un plus pentru costul (CAPEX) oricărui proiect. În prezent piața este dominată de prețuri negative pentru că nu s-au făcut astfel de investiții, însă în viitor se prevăd proiecte importante de stocare. În fine, câteva noi fabrici de baterii vor apărea în curând, un mare concern chinez urmând să lanseze o astfel de fabrică la Oltenița. Acestea sunt câteva din concluziile Solar Energy Bucharest Summit, unde Energynomics a discutat cu o parte semnificativă din firmele prezente.
Taxa pe stâlp nu este o idee bună și sper că va exista o reevaluare a acestei măsuri, astfel încât să se renunțe la ea, a afirmat și vicepreședintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Cristina Prună.
”Aș vrea să mă refer un pic și la taxa pe stâlp, care știu că a dat peste cap planurile de investiții pentru investitori în acest sector. Sigur, nu cred, personal, că este o idee bună. Am mai avut acest experiment tot într-o altă guvernare social-democrată acum mulți ani. La momentul respectiv s-a recunoscut că a fost o greșeală. Nu văd, sincer, ce plus ar aduce această taxă pe stâlp, nici măcar la bugetul de stat, pentru că de fapt aceea a fost concluzia la momentul respectiv”, a spus ea.
La rândul său, Dan Drăgan a dat o dimensiune pieței de stocare: dacă în prezent sunt contractate proiecte de 1,6 GWh, se va ajunge pe termen scurt la 2,5 – 3GWh, inclusiv în urma co-finanțării cu fonduri europene.
”Singura problemă a României rămâne volumul pieței. Zilele trecute vorbeam cu un mare trust chinez cu o cifră de afaceri de 70 de miliarde de dolari: aproape cât o pătrime din PIB-ul României, care rămâne o țară mică pentru ei”, susține un expert în energie.
