Anul 2019 a fost unul de maxime turbulențe pentru piața de furnizare din România, la care mediul privat s-a adaptat în formule diverse. Am discutat cu președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România, AFEER, Ion Lungu, despre presiunile resimțite de companiile de furnizare în acest an și despre perspectivele pentru anul 2020.
Prevederile OUG 114/2018 au intrat în vigoare din decembrie 2018, dar au început să influențeze în mod nemijlocit piețele de energie abia din trimestrul al doilea al acestui an. Care sunt principalele efecte pe care le ați observat în piața de furnizare, fie asupra prețurilor, fie asupra comportamentului actorilor principali (producători, furnizori, traderi)?
OUG 114/2018 a fost o surpriză neplăcută pentru majoritatea participanților la piață; nimeni, în afară de cei care au scris-o și au aprobat-o, nu a înțeles necesitatea și cu atât mai puțin urgența, având în vedere că în piața de energie electrică niciun control și nicio analiză efectuate de autoritățile competente (ANRE, Consiliul Concurenței) nu a identificat distorsiuni majore. Dimpotrivă, fiecare dintre aceste instituții a constatat că piața de electricitate este o una funcțională.
Întoarcerea la piața reglementată a însemnat un mare pas înapoi, iar aplicarea procentului de 2% la contribuția datorată autorității de reglementare nu a avut nicio logică. Această măsură venea după ce ANRE publicase Ordinul 224/2018 prin care, luând în considerare toate necesitățile sale (inclusiv construirea unui nou sediu!), rezulta un procent de numai 0,1% (0,2% în cazul operatorului de rețea). Astăzi se caută diferite soluții pentru cheltuirea sumelor imense colectate de ANRE; cel mai bine cred că ar fi să se returneze celor care le-au plătit!
Primele efecte au fost o scădere drastică a lichidității în piață și panică în rândul investitorilor sau potențialilor investitori. Aceștia au din ce în ce mai puțină încredere în stabilitatea și predictibilitatea cadrului de reglementare din România; să nu uităm că încrederea se câștigă greu, dar se pierde foarte ușor!
În privința prețurilor, au fost mai multe influențe care au determinat “explozia” din 2019, dar OUG a fost primul element, peste care s-au suprapus celelalte.
Înghețarea prețurilor la gaze naturale pentru producția internă este considerată responsabilă, măcar în parte, pentru creșterea prețurilor în segmentul de piață concurențială. Sunteți de acord cu această perspectivă?
Nu sunt foarte implicat în piața de gaze, dar este evident că producătorii vindeau la sfârșitul anului 2018 la un anumit preț, care era mai mare decât cel plafonat prin OUG 114. În noua situație, pentru menținerea unui preț mediu comparabil cu cel din trecut, cel mai ușor a fost să fie crescut cel din piața concurențială. Acesta este comportamentul pe care îl manifestă toți producătorii, nu numai cei din domeniul energetic.
Care sunt principalele motive pentru avansul prețurilor la electricitate în 2019? Va continuă această tendință? Până când?
Așa cum spuneam, în 2019 au fost mai multe motive pentru care prețurile au crescut. În primul rând, a fost panica introdusă prin OUG 114. Apoi, o contribuție substanțială au mai avut-o prețul certificatelor de emisie care a mărit prețul energiei termo, vremea relativ secetoasă care s-a instaurat din vară, precum și unele indisponibilități ale unităților de producție. În 2019 a fost „lipsă de energie” în toată zona balcanică.
Totuși, nu trebuie să trecem cu vederea că în ultimele luni prețurile consemnate în piața de ziua următoare (PZU) din România au fost mai mari decât prețurile din toate celelalte piețe cuplate (Ungaria, Cehia, Slovacia), în situația în care consumul din România a rămas la același nivel din anul trecut. Cred că acest lucru trebuie analizat și de către ANRE, pentru a fi convinși că totul este în regulă în piață.
Este greu de făcut o predicție pentru viitorul imediat, dar cu siguranță prețul certificatelor de emisie va avea un rol major.
Considerați că prețurile reglementate au reușit să protejeze consumatorii casnici, garantând un efort financiar mai mic din partea acestora la plata facturilor de electricitate?
Desigur, prețurile reglementate care au rămas fixe în anul 2019 au asigurat un confort sporit pentru consumatorii casnici, mai ales în a doua parte a anului, când prețurile din piața concurențială au urmat tendințele din piața angro și au crescut.
Efortul financiar este relativ mic; pentru o familie care consumă în medie 150 de kWh pe lună, rezultă o economie de circa 15-20 lei, poate ceva mai mult în anul viitor. Această economie s-a realizat pe seama scăderii profitului la producătorii care au fost obligați să vândă la prețuri reglementate.
Totuși, cred că este timpul să definim consumatorul vulnerabil astfel încât să se acorde ajutor numai celor care realmente au nevoie de el.
Cifrele arată că migrația consumatorilor casnici către zona concurențială a continuat în 2019. Cum interpretați această tendință?
Migrația consumatorilor a continuat, dar într-o proporție mult mai mică.
Acest lucru s-a datorat în principal ofertelor din piața concurențială, care de regulă includ și alte servicii. Totodată, mulți consumatori, în special cei noi, au înțeles, inclusiv datorită dezbaterilor din societate reflectate în media, că OUG 114 nu poate avea o viață lungă. Ținând cont de faptul că aceste măsuri pot fi abrogate în orice moment, fapt ce ar putea determina ca ofertele de după abrogarea OUG 114 să nu mai fie la fel de atrăgătoare, aceștia au decis să meargă de la început pe drumul bun.
Volumul importurilor de energie electrică ale României a crescut considerabil în 2019. Cum explicați acest fenomen? Este o tendință care va continua pe termen scurt și mediu?
Faptul că astăzi România este un importator net, după ce ani de zile am fost exportator, în condițiile în care consumul intern nu a crescut, arată că realmente avem probleme cu producția internă. În primele 10 luni, producția internă este mai mică cu 7,6% față de perioadă similară a anului trecut. Acesta este efectul lipsei de investiții în generare și al lipsei de viziune privind viitorul surselor, precum și al obligațiilor care rezultă din pachetul legislativ “Energie curată pentru toți europenii”.
Prețul energiei pe piața angro este foarte mare și mă așteptam ca la aceste prețuri orice producător să dorească să vândă… Faptul că importăm, totuși, mă face să cred că avem probleme chiar cu capacitățile de producție însele.
Din punctul meu de vedere, acesta este cel mai grav element din sistemul energetic deoarece pare a fi nu numai o problemă de preț, ci chiar de posibilitatea de a produce energie. Având în vedere calificarea oamenilor din sectorul energetic, dăruirea lor și simțul de răspundere, sper din tot sufletul că nu vom ajunge într-o situație de limitare a alimentării cu energie.
Aparent, șocul impredictabilității din piață este resimțit mai puternic de jucătorii mici. Anticipați o reducere a competiției din piață după dezordinea din anul 2019?
Desigur, în situațiile de criză, șocul este mai puternic pentru participanții cu posibilități financiare mai reduse. Nu trebuie să uităm și faptul că băncile au o mare reticență în a finanța sectorul de trading și furnizare, tocmai datorită riscurilor majore cu care se confruntă.
Chiar dacă, în segmentul casnic, competiția dintre furnizori a scăzut foarte mult, se mențin totuși segmentele industrial și comercial. Semnalele din piață, deocamdată, nu sunt alarmante. Șocul impredictabilității și instabilității face însă ca apetitul pentru furnizare să scadă. Amintiți-vă anul trecut în această perioadă ce efervescență era în piață – reclame în toate media, cu precădere la televiziuni, a fost târgul de energie, multe magazine deschise etc. Acum este o liniște totală.
Odată cu schimbarea echilibrelor politice în Parlament, pare foarte probabil că numeroase prevederi ale OUG 114 ar putea fi eliminate, inclusiv contribuția de 2% către ANRE, dar și înghețarea prețurilor de electricitate pentru consumatorii casnici. Care ar fi parcursul optim pentru a evita noi turbulențe de piață generate de aceste schimbări?
Cred că cel mai important lucru este consultarea cu participanții la piață. Aparent am putea spune că este simplu; așa cum s-au introdus peste noapte, așa se poate renunța la aceste măsuri. Pentru a se evita orice turbulențe și un impact negativ asupra unor participanți la piață, este bine să se discute și să se prevadă o perioadă între aprobarea legislației și aplicarea acesteia.
În plus, trebuie analizată și rezolvarea impactului negativ generat de aplicarea OUG 114.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din decembrie 2019 al energynomics.ro Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier acest număr (decembrie 2019), în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.