Prin investițiile realizate de Transgaz, România a contribuit activ și în mod responsabil la consolidarea securității energetice europene și regionale, afirmă directorul general al SNTGN, Ion Sterian. Pentru perioada 2022-2031, compania și-a asumat un plan ambițios de investiții strategice, estimat la 3,2 miliarde de euro, ne-a spus Ion Sterian, în cadrul unui interviu exclusiv pentru Energynomics.

 

Stimate domnule Ion Sterian, vă invit să începem cu viitorul imediat – suntem pregătiți să trecem peste iarnă?

Securizarea alimentării cu gaze naturale a României în cea mai complicată iarnă din ultimii 30 de ani a fost o preocupare constantă a noastră. Trebuie spus de la bun început faptul că înmagazinarea subterană a gazelor naturale are un rol major în asigurarea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale, facilitând echilibrarea balanței consum – producție internă – import de gaze naturale, prin acoperirea vârfurilor de consum cauzate în principal de variațiile de temperatură, precum și menținerea caracteristicilor de funcționare optimă a sistemului național de transport gaze naturale. România are înmagazinate gaze naturale în volum de 3 miliarde metri cubi (bcm).

România are un avantaj față de majoritatea statelor UE, care nu au producție proprie și se bazează pe 80%-90% gaze din import. Producția României a ajuns la 25 milioane metri cubi pe zi (mmc/zi), prin stabilizarea producției la OMV Petrom și prin creșterea de producție la Romgaz. Prin punerea în producție a zăcămintelor Ana și Doina de către Black Sea Oil and Gas vin 3 mmc/zi. BSOG a solicitat să mărească producția cu încă un milion de metri cubi pe zi și să ajungă la 4 mmc/zi.

De asemenea, în ceea ce privește pregătirile tehnice ale SNT pentru funcționarea acestuia în condiții de siguranță și securitate în aprovizionarea cu gaze naturale, la parametri optimi, menționăm că acestea au fost finalizate și suntem pregătiți să traversăm cu bine sezonul rece 2022-2023.

 

Cum stăm la capitolul interconectări?

O evoluție importantă în infrastructura regională o reprezintă operaționalizarea interconectorului Bulgaria-Grecia, ultima componenta a Coridorului Vertical, ce contribuie în mod semnificativ la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și la asigurarea securității energetice a întregii regiunii balcanice.

Interconectorul Grecia-Bulgaria, parte componentă a Coridorului Vertical, va face legătura între Coridorul Sudic, respectiv Trans Adriatic Pipeline și BRUA, prin Giurgiu – Ruse, preluând gazele din zona Mării Caspice, Azerbaidjan și zăcământul Șah Deniz 2, precum și din terminale LNG din nordul Greciei. Prin Coridorul Vertical se vor diversifica sursele de gaze, iar România, Bulgaria și celelalte țări din Balcani și din Europa centrală și de est vor putea avea acces la alte surse de gaze față de cele tradiționale. Conducta va avea în prima etapă o capacitate de 3 miliarde de metri cubi pe an (bcm/an), iar în etapa a doua, după construirea unei stații de comprimare la Komotini, va avea o capacitate de 5 bcm/an.

Interconectorul Grecia-Bulgaria prin conectarea la Coridorul Transbalcanic, poate prelua gaze naturale din zona Mării Caspice și Azerbaidjan, asigurând un plus de siguranță în aprovizionarea cu gaze naturale atât pentru România, cât și pentru întreaga regiune.

Ținând cont de perspectiva materializării unor noi proiecte care vizează diversificarea rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, precum și a unor noi surse de gaze naturale în perimetrele offshore din Marea Neagră, Transgaz a construit și pus în funcțiune gazoductul BRUA faza 1, un nou coridor de transport gaze naturale care să asigure valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piața românească și europeană și posibilitatea curgerii fizice bidirecționale permanente pe interconectările cu Bulgaria și Ungaria.

Gazoductul BRUA faza 1 are în prezent întreaga capacitate de transport rezervată pe direcția spre Ungaria, prin punctul de interconectare de la Csanádpalota (Ungaria) și tranzitează gaze naturale care intră din Bulgaria în România.

 

Care sunt sursele alternative de gaze naturale pe care ne putem baza în viitor?

În ceea ce privește diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, Transgaz a demarat o serie de acțiuni strategice.

Astfel, la începutul lunii octombrie, compania noastră, alături de Bulgartransgaz, FGSZ și Eustream, a anunțat oportunitatea unor acțiuni comune privind extinderea cooperării dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan prin transportul de cantități suplimentare de gaze naturale prin rețelele existente. Ca operatori de transport de gaze naturale, vom continua să lucrăm conform cadrului stabilit prin acordul de cooperare strategică UE-Azerbaidjan semnat la 18 iulie 2022. În baza cooperării dintre companii și cu sprijinul fondurilor UE, suntem încrezători că un astfel de proiect ar oferi o rută alternativă sigură pentru aprovizionarea cu gaze naturale în volume suficient de mari. Am subliniat cu acea ocazie, că într-un timp scurt și cu îmbunătățiri minime ale infrastructurii existente, acest proiect ar putea transporta într-o primă etapă până la 5 bmc/an și în etapa 2, după finalizarea de către Bulgartransgaz a celor 63 de kilometri de conductă, până la 14 bcm/an, din Turcia și Grecia către Europa de Est, Centrală și de Vest, prin Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia.

Acest lucru va permite consumatorilor europeni să primească mai multe cantități de gaze naturale prin conductele Coridorului Sudic de Gaze. Un astfel de proiect, implementat în cel mai scurt timp posibil și la costuri minime, ar putea contribui în mod semnificativ la asigurarea lichidității pe piața europeană de gaze. Inițiativa contribuie și la punerea în aplicare a obiectivelor și priorităților stabilite în planul REPOWER EU al Comisiei.

 

Pentru Transgaz, care sunt principalele realizări ale anului 2022?

Transgaz este angrenată în dezvoltarea mai multor proiecte de investiții strategice, constând în realizarea de gazoducte pentru transportul gazelor naturale, investiții care confirmă anvergura regională a companiei și rolul ei de primă multinațională românească cu capital majoritar de stat: conducta de transport gaze naturale Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) – faza II, conducta pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre, conducta de interconectare a SNT de gaze naturale cu sistemul similar de transport gaze naturale din Serbia, dezvoltarea/modernizarea SNT în zona de nord-vest, creșterea capacității de transport gaze naturale a interconectării România-Bulgaria pe direcția Giurgiu-Ruse ș.a.

Totodată, Transgaz contribuie activ la menținerea securității energetice a României prin investițiile pe care le-a derulat și le derulează. Aceste investiții au permis creșterea nivelului de interconectare a SNT cu sistemele similare din țările vecine, au permis dezvoltarea rețelei de transport de gaze naturale, și, la fel de important, au permis dezvoltarea de proiecte regionale strategice, precum gazoductul Ungheni-Chișinău, dezvoltarea, consolidarea și diversificarea relațiilor de colaborare și cooperare naționale și internaționale.

Principalele obiective investițio­nale finalizate în acest an sunt dezvoltările SNT în zona de nord-est a României în scopul îmbunătățirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei, precum și a asigurării capacităților de transport spre/dinspre Republica Moldova, dezvoltări ale SNT în scopul preluării gazelor de la țărmul Mării Negre, lucrări de punere în siguranță a conductei de transport DN 500 Hațeg-Paroșeni, în zona localității Baru Mare, conducta de transport gaze naturale DN 300 Mintia-Brad, conducta de transport gaze naturale DN 500 Plătărești-Bălăceanca, conducta de transport gaze naturale DN 250 Vernești-Mărăcineni, conducta de transport gaze naturale Pojorâta-Vatra Dornei – ultimul tronson din conducta de transport gaze naturale DN 300/DN 250 Frasin-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei.

 

Cum putem avea mai rapid o piață pregătită de a prelua hidrogenul?

Investiția în hidrogen reprezintă un motor de creștere care se va dovedi esențial în contextul redresării în urma crizei COVID-19. Planul de redresare al Comisiei Europene evidențiază necesitatea de a debloca investițiile în principalele tehnologii curate și în lanțuri valorice, pentru a promova creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă. Acesta subliniază că hidrogenul curat este unul dintre domeniile esențiale care trebuie abordate în contextul tranziției energetice și menționează o serie de posibile căi de a o susține.

Utilizarea hidrogenului și a gazelor poate facilita tranziția către o decarbonizare profundă, datorită capacității rețelei de gaze de a integra diferite arhitecturi și scări de mărime, precum și amestecuri de hidrogen în rețea.

Transgaz, în calitate de operator al Sistemului Național de Transport (SNT) gaze naturale, este preocupat de potențialul integrării hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon în sistemul de transport gaze naturale, în vederea alinierii la prevederile directivelor europene în vigoare, la cele ale Acordului Verde European.

Obiectivele generale pentru perioada 2023-2025 sunt dezvoltarea activității de cercetare privind posibilitatea acceptării mixului de hidrogen în SNT și modalități de introducere a acestuia în SNT și implementarea unei strategii de modernizare și adaptare a infrastructurii existente de transport gaze naturale pentru utilizarea hidrogenului și a altor gaze verzi în vederea decarbonizării.

În acest sens, ne propunem în perioada următoare implementarea unui proiect-pilot pentru utilizarea amestecului de gaze naturale cu hidrogen și studierea influențelor asupra materialelor, sistemelor de măsurare și echipamentelor de ardere. Studiul își propune să determine implicațiile pe care le are transportul amestecului de metan și hidrogen asupra Sistemului Național de Transport. Obiectivul proiectului este de a evalua efectul amestecului de gaze asupra comportării, în condiții de exploatare normale, a principalelor echipamente și soluții tehnice utilizate în cadrul SNT. Totodată instalația pilot poate determina impactul amestecului de gaze cu H2 asupra unei rețele de distribuție gaze până la consumatorul final, inclusiv reducerea emisiilor cu efect de seră prin arderea amestecului de gaze naturale cu hidrogen.

Aș aminti și de Memorandumul de Înțelegere semnat anul acesta, la 7 aprilie, la Budapesta, în marja Conferinței Gas Infrastructure Europe, între Transgaz și companiile omologe din Ungaria, Polonia și Slovacia – FGSZ Ltd, GAZ-SYSTEM S.A și Eustream a.s. Acesta are ca obiectiv desfășurarea unui proiect de cercetare aplicativă pentru analiza activităților de transport și stocare a hidrogenului, indiferent de proveniența acestuia (gaz natural, RES variabil sau altele), inclusiv zone de amestec sau de separare a amestecului.

 

_____________________________________________

Interviul a apărut inițial în numărul din decembrie 2022 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.