Potențialul exploatărilor geotermale este imens în zona de nord a Bucureștiului, din cadrul regiunii Ilfov, susține Ionuț Tănase, consilier în cadrul CJ Ilfov. Sunt deja explorări care au demonstrat că există temperaturi optime de circa 90-100 de grade Celsius, unde există posibilitatea utilizării energiei pentru producția de electricitate. Printre viitoarele proiecte urmărite de CJ Ilfov se numără utilizarea resurselor geotermale din zona Otopeni pentru încălzire urbană și în scop medical.
În cadrul conferinței „O&G și geotermal – Experiență și tehnologii transferabile”, organizate de Energynomics, Ionuț Tănase s-a referit la câteva asemenea proiecte, precum cel de la Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” (Otopeni), termoficarea Aeroportului Internațional Henri Coandă (Otopeni) pentru care s-au cerut deja două licențe de explorare, termoficarea în nordul Bucureștiului, precum și alte investiții în nord-estul județului Ilfov, la Gruiu, Snagov, Dascălu și Moara Vlăsiei, în special pentru termoficare și agricultură. ”În Snagov și Moara Vlăsiei temperaturile pot atinge 90-100 de grade Celsius”, a spus Tănase.
Potențialul geotermal din România este asociat cu sistemele geotermale de temperatură scăzută, situate în formațiuni permeabile poroase, cum ar fi gresia panonică și argile specifice pentru Câmpia de Vest și pentru Valea Oltului, sau în formațiuni carboniere fracturate specifice pentru Oradea, Borș și Zona București Nord (Otopeni).
”Primul puț de utilizare geotermală din România a fost forat în anul 1885 la o adâncime de 51 m, producând apă la 49°C. Debitul maxim al acestui puț este de 195 litri pe secundă, dar nu a fost folosit niciodată la capacitatea sa. Acest puț este situat la centrul spa Felix, aproape de municipiul Oradea și este încă în funcțiune. A fost urmat de trei puțuri suplimentare, unul forat în 1893 la Căciulata (Valea Oltului), producând apă cu temperatura de 37°C, al doilea în 1897, la Oradea, cu o temperatură de 29°C și al treilea în 1902, la Timișoara, cu o temperatură de 31°C”, a reamintit el.
Cercetarea pentru resurse geotermale în scopuri energetice a debutat la începutul anilor 1960, pe baza unui program geologic detaliat pentru resursele de hidrocarburi. De atunci, au fost forate peste 250 de puțuri, la adâncimi cuprinse între 800 și 3.500 de metri, și au fost descoperite resurse geotermale cu entalpie scăzută, cu o temperatură cuprinsă între 40 și 120°C.
DESCARCĂ PREZENTAREA LUI IONUȚ TĂNASE
Un studiu recent realizat de Universitatea din Oradea a identificat 223 de puțuri forate după anul 1965. Capacitatea totală instalată a puțurilor existente în România este de aproximativ 480 MWth (pentru o temperatură de referință de 25°C). În prezent, se utilizează doar aproximativ 200 MWth din 96 de puțuri de producție cu o temperatură cuprinsă între 40-120°C, a arătat Ionuț Tănase.
El a prezentat proiectul de circa 2,1 milioane de euro, prin care Spitalul de Urgență Agrippa Ionescu din Balotești a beneficiat de un nou sistem de încălzire cu ajutorul resurselor geotermale, dar și proiectul parcului de distracții Therme, care a beneficiat de un buget de 29,5 milioane euro și utilizează puțuri la o adâncime de 3,1 km, cu o temperatură de 81 de grade Celsius.
Conferința „O&G și geotermal – Experiență și tehnologii transferabile” a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri Chinook Consulting Services și Huawei.
150 de persoane s-au înscris pe platforma MyConnector pentru a participa la dialog.
