Agenda schimbării climatice are o miză ridicată pentru economia şi sistemul financiar din România, atât din perspectiva oportunităţilor, cât şi a costurilor – în cazul în care tranziţia verde ar fi întârziată, a declarat, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, menţionând că aceasta este concluzia Grupului de lucru al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM).
„Concluzia principală a analizei derulate de membrii Grupului de lucru CNSM arată că agenda schimbării climatice are o miză ridicată pentru economia şi sistemul financiar din România, atât din perspectiva oportunităţilor, cât şi a costurilor, în cazul în care tranziţia verde va fi întârziată. Grupul de lucru a identificat 16 propuneri de recomandări care vizează trei domenii: creşterea în mod sustenabil a accesului la finanţare pentru proiectele legate de agenda schimbării climatice; sprijinirea schimbării structurale a economiei spre una cu valoare adăugată superioară şi îmbunătăţirea transparenţei, raportărilor şi a disponibilităţii informaţiilor legate de schimbarea climatică, precum şi creşterea gradului de conştientizare cu privire la impactul schimbării climatice în societate şi în cadrul sistemului financiar”, a spus Mugur Isărescu, citat de Agerpres.
Guvernatorul BNR a afirmat că noi teme încep să fie tot mai mult în atenţia băncilor centrale: recalibrări ale strategiilor de politică monetară, impactul schimbărilor climatice şi al digitalizării asupra economiei, monedele şi activele digitale, promovarea diversităţii şi a sustenabilităţii. Isărescu a afirmat că ele nu sunt tratate încă unitar nici în universităţi, nici în cercurile de specialitate. Mai mult, controversele în aceste domenii sunt deseori aprinse. Monitorizarea lor, în această fază, reclamă expertiză relativ nouă, formată din mers, experienţă diversă şi echipe multidisciplinare care includ, alături de specialişti în economie şi finanţe, oameni cu cunoştinţe şi experienţă în alte domenii.
Mugur Isărescu a declarat că subiectul schimbărilor climatice este mult prea complex şi controversat pentru a putea fi acoperit de o singură entitate. El a menţionat că un exemplu recent este edificator: disputele asupra rolului băncilor centrale în lupta pentru contrabalansarea schimbărilor climatice. Acestea au fost evidenţiate şi se pot observa din desfăşurarea conferinţei virtuale „Green Swan” organizată de Banca Reglementelor Internaţionale, vineri, 4 iunie 2021.
Guvernatorul a precizat că, în timp ce preşedintele FED, Jerome Powell, a susţinut că o bancă centrală trebuie să rămână în limita mandatului de menţinere a stabilităţii preţurilor şi că ea nu poate stabili politica de combatere a schimbărilor climatice, acest rol revenind guvernelor sau reprezentanţilor aleşi, Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene, a insistat că băncile centrale nu pot să îşi îndeplinească deplin mandatul de control al inflaţiei dacă nu se implică puternic în problemele ridicate de schimbările climatice.
Isărescu a spus că, dincolo de aceste diferenţe de opinie, se conturează un nucleu consensual, mai ales la nivelul UE, şi anume că deşi băncile centrale nu au rolul principal în agenda schimbării climatice şi nici nu se pot substitui politicilor fiscale sau politicilor industriale pot contribui semnificativ din numeroase perspective: creşterea gradului de conştientizare în societate cu privire la implicaţiile schimbării climatice, o mai bună transparenţă, susţinerea finanţărilor verzi, evaluarea riscurilor şi alte câteva domenii care se pare că s-au clarificat ca fiind consensuale.
„Care e opţiunea noastră, la BNR? Deocamdată am hotărât să urmărim cu atenţie şi să analizăm aceste evoluţii, mai ales în cadrul structurilor nou create, şi Consiliul de Administraţie a hotărât să formeze câteva structuri noi. Monitorizarea de fapt continuă un proces de mai demult, cam de doi ani am pornit, să vedem ce se întâmplă cu aceste dezbateri. Vă reamintesc că o primă evaluare a riscurilor climatice a fost realizată în cursul anului 2019, prin identificarea sectoarelor economice care pot fi afectate şi evaluarea rolului acestora pentru sistemul financiar. Rezultatele au fost diseminate prin intermediul publicaţiilor noastre, Raportul asupra stabilităţii financiare, ediţia decembrie 2019, şi Raportul anual 2019”, a precizat şeful BNR.
În plus, în septembrie 2020, BNR a aderat la Reţeaua băncilor centrale şi autorităţilor de supraveghere financiară pentru ecologizarea sistemului financiar, Network for Greening the Financial System, NGFS. Totodată, BNR a facilitat dezbaterile pe tema schimbării climatice, aceasta fiind un subiect principal în cadrul Seminarului anual pe tema stabilităţii financiare, organizat împreună cu Fondul Monetar Internaţional în anul 2019, la Bucureşti.
