Rata anuală a inflației se va plasa sub nivelul minim al intervalului de variație, de 1,5%, până la finalul lunii septembrie a acestui an, punctul cel mai de jos fiind prevăzut pentru luna februarie când se va apropia de zero.

Acest nivel va fi atins, în principal, datorită prețurilor scăzute la țiței pe plan internațional și a embargoului impus Rusiei, care duce la redirecționarea pe piața din România a unui surplus de mărfuri alimentare, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.

„Traiectoria proiectată prevede plasarea ratei anuale a inflației sub limita inferioară a intervalului de variație din jurul țintei centrale până la finele trimestrului III 2015, urmată de reintrarea în interiorul acestuia, în trimestrul următor, și de menținerea la valori inferioare țintei centrale de 2,5% până la orizontul prognozei (finalul anului 2016 — n.r.). Punctul cel mai de jos al inflației este prevăzut a fi în februarie, după care, datorită efectului de bază, chiar dacă creșterile lunare vor fi extrem de mici, vom avea creșteri ale indicilor (IPC) datorită efectului de bază până în septembrie”, a explicat guvernatorul BNR.

Potrivit estimărilor BNR, în ianuarie 2015, inflația anuală va fi în jur de 0,3%, iar în februarie este de așteptat ca indicele să se ducă spre zero. În plus, pentru întregul an 2015, banca centrală estimează că rata inflației va depinde în mare măsură de efectul de bază.

„În vara anului trecut am avut creșteri negative sensibile. În consecință, s-ar putea să avem următorul scenariu: creșteri lunare zero, în schimb, datorită efectului de bază care acționează invers, indicele să crească cu negativul din anul precedent. Și aceasta este principala motivație a curbei de inflației: efectul de bază”, a explicat Isărescu.

Potrivit Raportului trimestrial asupra inflației, cauzele de abatere în sus a inflației de la traiectoria stabilită de banca centrală ar putea fi volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente, în contextul reamplificării tensiunilor geopolitice, perspectivele de evoluție ale economiilor zonei euro (în contextul situației din Grecia) și ale celor emergente majore.

De asemenea, un risc de creștere peste așteptări a prețurilor de consum vine, potrivit BNR, din incertitudinile privind implementarea fermă și consecventă a setului de reforme structurale și de măsuri convenit cu instituțiile internaționale (UE, FMI și BM).

Guvernatorul BNR a amintit că, la finalul anului 2014, inflația s-a situat cu mult sub limita inferioară a intervalului de variație, în special din cauza scăderii cotațiilor la țiței pe plan internațional, cu mult peste așteptările principalilor observatori ai prețurilor pe plan internațional.

„Anticipațiile inflaționiste se situează în jurul țintei de 2,5%, ceea ce înseamnă că percepția publicului este că această supraperformanță a inflației (scăderea sub intervalul de variație) este un lucru temporar”, a explicat Isărescu.

BNR a revizuit, recent, prognoza de inflație pentru 2015 de la 2,2% la 2,1%, iar pentru finalul anului 2016 a anunțat o prognoză de 2,4%. Ținta staționară pe termen mediu este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

Cum se transmite o scădere a prețului petrolului în rata inflației din România

“În România, combustibilii aveau în 2014 o pondere de 8,3% în coşul de consum al gospodăriei, benzina şi motorina deţinând împreună aproximativ jumătate din această pondere. Estimările BNR arată că o scădere cu 10% a preţului petrolului Brent determină o contracţie cu aproximativ 3,3% a preţului benzinei şi al motorinei pe o perioadă de un trimestru de la momentul scăderii. Transmisia este marginal asimetrică, adică o scumpire a petrolului se transmite mai rapid şi cu o mai mare magnitudine în preţul la pompă decât o scădere a lui”, notează o analiză publicată de Hotnews.ro.

“Aproximativ 17% din modificarea preţului carburanţilor se transmite în preţurile de producţie ale industriei bunurilor de consum pe un orizont de un an. Mai departe, modificarea acestor preţuri de producţie este transferată în proporţie de 70% în inflaţia de baza pe acelaşi orizont de timp. Evaluarea unui scenariu de scădere a preţului petrolului cu 10% indică un impact de aproximativ -0,2 puncte procentuale (efect direct şi indirect) la rată anuală a inflaţiei IPC pe un orizont de un an.”, mai susține publicația.