Invadarea Ucrainei de către Rusia a determinat Italia să suspende partea sa de finanţare pentru proiectul Arctic LNG 2, în valoare de 21 miliarde de dolari, condus de producătorul rus privat de gaze Novatek, au declarat, pentru Reuters, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Occidentul a luat măsuri fără precedent de izolare a sistemului financiar şi a economiei ruse. Până acum, sectorul energetic a fost scutit, dar sancţiunile care afectează industria rămân în vigoare. Potenţialul pentru sancţiuni suplimentare a determinat Italia să regândească împrumutul pentru fabrica unde se vor procesa gazele, evaluat la 500 milioane de euro (561 milioane de dolari), susţin sursele.
Banca italiană de stat Cassa Depositi e Prestiti (CDP) şi subsidiara rusă a celui mai mare grup bancar italian, Intesa Sanpaolo, au convenit recent să ajute la finanţarea proiectului Novatek. Împrumutul era garantat de societatea italiană de asigurare de credite SACE, care a asigurat deja investiţii şi proiecte legate de Rusia în valoare de aproape cinci miliarde de euro.
Sursele spun că împrumutul nu a fost acordat, iar CDP şi Intesa analizează situaţia, alăturându-se astfel valului de companii care şi-au redus semnificativ legăturile cu Rusia. Discuţiile privind soarta împrumutului sunt în derulare între Intesa, CDP, SACE şi Trezorerie. Acordul rămâne în vigoare deocamdată, adaugă sursele, conform Agerpres.
Toate părţile interesate au refuzat să comenteze informaţia.
Înainte de conflictul din Ucraina, se estima că Arctic LNG 2 va fi lansat în 2023, urmând să ajungă la capacitate deplină de aproape 20 milioane tone gaze naturale lichefiate (LNG) pe an în 2026.
În noiembrie, Novatek a anunţat acorduri de împrumut cu bănci ruseşti şi străine, în valoare de 9,5 miliarde de euro, asigurând finanţarea externă necesară pentru proiect.
Acţionarii Arctic LNG 2 sunt Novatek (60%), TotalEnergies (10%), CNPC din China (10%), CNOOC (10%) şi Japan Arctic LNG (10%), un consorţiu alcătuit din Mitsui & Co, Ltd. şi JOGMEC.
Un grup de europarlamentari a cerut în luna mai liderilor Germaniei, Franţei şi Italiei să nu sprijine proiectul, din cauza temerilor legate de mediu.