Preşedintele Centrului român pentru prevenirea conflictelor şi avertizare timpurie, Iulian Chifu, a declarat sâmbătă, în cadrul celei de-a treia ediţii a „Bucharest Security Conference”, că legea offshore ar trebui să susţină taxe accesibile, orientate spre piaţă.
În cadrul dezbaterii „Securitate şi fiabilitate energetică”, el a arătat că în zona economică exclusivă a României au fost descoperite mari cantităţi de gaze naturale şi că în acest moment se află în dezbatere legea offshore, conform Agerpres.

„În primul rând, în ce priveşte gazele naturale din Marea Neagră – există un angajament românesc de a le aduce la ţărm şi de a le introduce în sistemul românesc. (…) În al doilea rând, nu există venituri dacă nu există proiect, aşa că legea ar trebui să susţină taxe accesibile, orientate spre piaţă, pentru ca proiectele să poată intra în vigoare. De asemenea, este nevoie de piaţă. România are propriile rezerve de gaze naturale, pentru cel puţin 15 – 20 de ani. Există cerinţe în întreaga regiune şi susţin pe deplin posibilitatea de a trimite aceste gaze în ţări care ar putea fi mai libere să aibă propriile opţiuni în chestiuni de securitate, apărare sau în exercitarea suveranităţii, fie că e vorba de Ungaria, Serbia sau Ucraina”, a precizat el.

Iulian Chifu a vorbit şi despre gazoductul Nord Stream 2, care va lega Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, şi despre riscul ca acest proiect să genereze nemulţumiri sporite în cadrul Uniunii Europene.

„Când Nord Stream a fost adus în discuţie, au fost 13 state membre ale Uniunii Europene, la nivel de miniştri ai afacerilor externe, care au semnat o scrisoare adresată Comisiei Europene, transmiţând faptul că acesta este un proiect cu implicaţii strategice şi politice şi că ar trebui oprit de Uniunea Europeană pe motiv că este împotriva securităţii energetice e UE. Comisia nu a luat în considerare acest lucru, Germania a arătat că este un proiect privat, implicând companii particulare, şi că nu implică statul german. Acum urmează Nord Stream 2. Este un proiect non-competitiv, nu este orientat spre piaţă, ci un proiect strategic care ridică încă o dată marea întrebare despre piaţa UE, unde Germania este în joc. De ce? După cum ştiţi, capacitatea industrială a UE s-a mutat în Germania, deoarece are cele mai bune preţuri, a avut mereu cele mai bune preţuri, deţine cea mai mare cantitate de gaze, aşa că toate industriile care consumă mult gaz şi energie sunt mai competitive în Germania decât în celelalte state europene. Este un mare semn de întrebare, s-a aflat mereu pe agenda UE, va reveni după Nord Stream 2, în plină forţă, într-un context diferit, pentru că (…) suntem într-un moment în care 30% dintre votanţii din UE se pronunţă pentru partide populiste, naţionaliste şi există o posibilitate ridicată ca acest lucru să devină un subiect de nemulţumire în cadrul UE, care ar putea separa mai mult Uniunea”, a explicat analistul de politică externă.

În ce priveşte energia regenerabilă, el a remarcat că aceasta depinde de factori care pot să afecteze continuitatea fluxului (în cazul energiilor solare, eoliene, hidro). Pe de altă parte, a atras atenţia asupra faptului că tehnologia pentru stocarea energiei electrice, deşi folosită, nu este utilizată la adevărata sa capacitate.