România trebuie să-și valorifice șansa de a utiliza instrumentele Uniunii cât mai eficient și mai rapid, iar acestea pot contribui la refacerea economiei, susține Iulian Iancu, președintele CNR-CME.
Consiliul Mondial al Energiei (World Energy Council) a arătat, într-un studiu efectuat în 94 de țări, că 80% din cele mai mari erori făcute în domeniul energetic au fost cauzate de deciziile de natură politică, a spus Iulian Iancu, președintele CNR-CME, în cadrul SIREN 2021 – Simpozionul Român al Energiei.
”Astăzi este mai important decât oricând să revenim și să pornim de la noua șansă pe care o are România, respectiv, energia este noua șansă…An de an, energia a urcat în topul agendei politice, la nivel mondial”, a spus Iancu.
Trilema dată de concepte precum securitate energetică, securitate socială și schimbările climatice în urmă cu 7-8 ani nu a primit atenția cuvenită, iar cu timpul s-a demonstrat că există o complexitate imensă în sistem, iar factorii perturbatori nu au încetat să-și facă apariția.
”Ce s-a întâmplat în ultimul an…v-ați întâlnit cu sintagma ‘fără precedent’…fără precedent – nivel și cotații pe minus la petrol. Fără precedent, o creștere într-un an de zile de la minus, la un nivel atât de mare al prețului petrolului, într-un interval atât de scurt de timp. Fără precedent, creșteri atât de mari ale prețurilor energiei, într-un interval atât de scurt de timp. Fără precedent – să se pună în discuție, cu agresivitate și fermitate, scoaterea gazelor naturale din mixul energetic. Fără precedent, angajamente de ordinul a trilioane de euro pentru sectorul energetic…Toate, până în luna iulie. În 14 iulie, Uniunea Europeană, care și-a asumat ca program de guvernare un set de măsuri intitulat Green Deal, cu 37% din tot ce finanțează Green Deal mergând către zona energiei…a adoptat cel mai important document din istoria Uniunii Europene, care va determina schimbări fundamentale, structurale, în compoziția și structura vieții economice și sociale a Uniunii. Acest set, care astăzi este rezumat în 12 legi, vizează, pe fond, patru piloni – primul – accent pe injecție cu energie regenerabilă în toate domeniile. Regenerabilele nu vor fi doar surse de generare, ci le vom regăsi în clădiri, în transporturi, în industrie, agricultură…Acest accent se regăsește într-un set de cinci măsuri care interesează România”, a mai spus Iancu.
Un accent secund se pune pe intenția de a schimba gazele naturale cu gaze regenerabile, cu potențial de dezvoltare pentru România. În al treilea rând, se prevede susținerea prin ajutor de stat pentru bioenergie, iar al patrulea pilon se axează pe eficiența energetică. Pentru România eficiența este foarte importantă, potențialul fiind imens, România fiind țara cu cea mai mare energo-intensivitate din Uniune.
”În continuarea acestui pachet, Uniunea va veni cu Noul val al renovării, un set de reglementări care să încurajeze renovarea masivă, într-un ritm accelerat, a clădirilor, pornind de la clădirile publice, iar acum se duc către IMM-uri, și, mai departe, către toate clădirile – vorbim de 35 de milioane de clădiri – țintă până în 2030”, a mai spus Iancu.
În plus, energia regenerabilă va fi susținută intens – cu 14 miliarde de euro anual pentru energia solară, 35 de miliarde de euro pentru eolian, anual, și 40 de miliarde de euro anual pentru electrolizoare – scopul fiind asigurarea a 4-6GW pentru producția hidrogenului până în 2024 și 40GW până în 2030. Astfel, vor fi produse 1 milion de tone de hidrogen până în 2024, 10 milioane de tone până în 2030, iar 14% din mixul energetic va fi din hidrogen, în 2050.
”Cheia este hidrogenul. Acum i s-a dat o definiție, până la sfârșitul anului vom avea setul de reglementări pentru a i se confirma, certifica și calitatea, și este admis și hidrogenul care vine din decarbonizare. Cheia o reprezintă decarbonizarea tuturor domeniilor. Ca atare, cea mai importantă țintă – 40% din materia primă energetică până în 2030 trebuie să fie din surse regenerabile”, a mai afirmat Iancu, în cadrul SIREN.
”Până în 2026, va mai exista o subvenție pentru tehnologii. Va trebui să valorificăm acest interval de timp și cei 70GW din Marea Neagră – să valorificăm offshore și onshore wind pe tot cuprinsul României. Va trebui să valorificăm fotovoltaicul pe tot cuprinsul României, dar și pentru toate clădirile…avem 127.000 de clădiri în zona administrației publice și 9% din consumul anului 2020 trebuie să se reducă până în 2030, adică circa 1,5% pe an – dublu față de până acum. Pentru aceasta, susținem să începeți renovarea, eficientizarea, reducerea consumului, în toate clădirile publice. Gândiți-vă la circuitul economic…toate companiile, puternic afectate de criză, au o șansă să se relanseze…de aceea spun că este șansa României”, a mai spus el.
