Proiectul Ordonanței de Urgență care își propune să modifice radical piețele de energie din România, prin articolul 77, modifică valoarea contribuției pe care operatori economici care desfășoară activități în domeniul energiei electrice și termice o vor achita anual către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE.

În 74 de cuvinte, textul elimină din dreptul ANRE prerogativa de a stabili nivelul contribuției bănești (alineat 1) și impune (alineat 2) că nivelul contribuției va fi de 3%, în creștere de 30 de ori față de nivelul din prezent (0,1%), stabilit prin Ordin al ANRE, în decembrie 2017.

Formularea din proiectul Ordonanței de Urgență permite o interpretare maximală și anume contribuția bănească ar urma să fie plătită de TOȚI operatori economici care desfășoară activități în domeniul energiei electrice și termice, prin aplicarea unei cote de 3% din ÎNTREAGA cifră de afaceri realizate de aceștia.

„(3^1) Contribuția bănească percepută de la operatori economici care desfășoară activități în domeniul energiei electrice și termice este egală cu 3% din cifra de afaceri realizată de aceștia.”

Observația merită atenția pentru că în Ordinele ANRE cu privire la această chestiune, contribuția bănească se stabilea prin raportare la cifra de afaceri realizată de operatorul economic în anul anterior “din activitățile comerciale ce fac obiectul licențelor pe care le deține”.

Formularea neclară din proiectul Ordonanței de Urgență ar putea conduce la situația neverosimilă în care o companie precum Alro Slatina ar fi obligată să plătească 3% din circa 2,5 miliarde de lei (cifra de afaceri din 2017), în loc de 0,1% din vânzările rezultate din activitatea de furnizare, o activitate marginală pentru Alro Slatina. Exemple asemănătoare ar putea fi construite pentru companii precum OMV Petrom sau marii proprietari de spații comerciale, care sunt licențiați ANRE pentru activitatea de furnizare, dar își obțin majoritatea veniturilor din alte activități, în afara prerogativelor ANRE.

Voci din piața de energie critică și impactul retroactiv al acestei modificări, în condițiile în care suma care ar fi datorată în 2019 în contul contribuției ar rezulta din aplicarea noului procent pe cifra de afaceri din 2018 (deși articolul citat de mai sus nu este limpede nici în această privință).

Rămâne de clarificat dacă experții Ministerului de Finanțe chiar și-au propus extinderea maximală a bazei de prelevare a contribuției sau vorbim doar de o scăpare în formularea articolului în cauză. Chiar dacă am fi în a doua situație, calculele realizate de e-nergia.ro, arată o creștere a veniturilor ANRE de pe urma contribuției bănești de la 79 de milioane de lei, în 2018, la 2,37 miliarde de lei, în 2019. Este puțin probabil că aceste sume ar rămâne în administrarea ANRE, pentru susținerea măsurilor de eficiență energetică, de exemplu; cel mai probabil o altă decizie legislativă ar urma să facă transferul acestor sume la bugetul de stat.