Dacă vrei să ai o discuție aprinsă cu un maghiar de pe stradă, nu trebuie să vorbești despre fotbal sau Transilvania sau vinul Tokay, este suficient să spui un singur cuvânt: Rezsicsökkentés. „Rezsi” înseamnă taxe pe utilitățile publice, „csökkentés” înseamnă reducere: cu alte cuvinte, cum să reduci facturile de energie electrică, gaz și încălzire centralizată pentru populație?

Acest cuvânt singur se află în spatele succesului electoral fără sfârșit al actualului guvern – din 2010, partidul FIDESZ a fost reales de trei ori. Această scurtă povestire va încerca să rezume istoria Rezsicsökkentés, iar în plus va explica de ce România nu ar trebui să preia pariul maghiar cu prețurile la materii prime, cursul de schimb și consumul intern.

Toată ideea cu rezsicsökkentés a apărut în jurul lunii decembrie 2012, chiar înainte de Crăciun, cu strategia națională populistă de spălare a creierului: companiile de utilități din Germania (E.On, RWE și EnBW), Italia (Italgas) și Franța (EdF, Veolia și GdF) fac prea mulți bani pe seama săracilor clienți maghiari de energie electrică și gaze. Un politician, cu zero experiență în industria energetică, a fost promovat în poziția de ministru responsabil pentru reducerea facturilor la electricitate și gaz. Guvernul nu a observat că în Ungaria la acea vreme exista un organism de reglementare a energiei (semi)independent, care ar fi fost mai bine plasat să execute această comandă politică. Oricum, prețurile la energie electrică și gaze naturale, plus taxele de sistem au fost reduse în mai multe etape; prețul agentului termic a fost „înghețat” (o formulă amuzantă în sectorul încălzirii). Statisticile oficiale au arătat că, în 2014 (când au fost din nou alegeri), gospodăriile maghiare aveau cele mai mici prețuri la electricitate, gaz și încălzire centralizată din Europa.

Care a fost rezultatul net al deciziilor de mai sus? Cu excepțiile E.On și Veolia, toți investitorii străini s-au retras din sectoarele maghiare de electricitate și gaze. Compania națională MVM a preluat majoritatea (dar nu toate) companiile de distribuție. În același timp, consumul de energie electrică și gaze din Ungaria a crescut constant: de ce să economisești energie electrică și gaze, când prețul este plafonat? Analiștii au încercat să explice că această versiune de rezsicsökkentés va distruge sectoarele maghiare de electricitate și gaze. Ungaria este un mare importator atât de energie electrică, cât și de gaze naturale; nu este o idee bună să plafonezi prețul acestor utilități în moneda maghiară, atunci când atât electricitatea, cât și gazul sunt vândute în euro. De asemenea, în formula originară, rezsicsökkentés era inechitabil. Toate gospodăriile primeau același preț, deci cei superbogați (cu piscine și mașini Tesla) au fost principalii beneficiari ai acestui aranjament, și nu cei săraci cu un consum redus. În cele din urmă, sistemul maghiar de distribuție a energiei electrice avea nevoie de investiții de mai multe milioane de euro pentru a prelua producătorii de energie electrică din surse regenerabile (SRE), în special în parcurile fotovoltaice. Rezsicsökkentés a descurajat investitorii să cheltuiască bani pentru modernizarea rețelei de distribuție din Ungaria, dar, în același timp, investițiile fotovoltaice au fost promovate și susținute. Rezultatul final al acestei politici dezastroase a fost anunțul guvernului maghiar de acum câteva săptămâni: toate conectările viitoare ale unităților PV la rețeaua maghiară sunt suspendate, până la noi ordine. Ungaria este singura țară din UE care blochează în mod activ unitățile de producție din SRE deja construite (cu bani cheltuiți) să înceapă producția de electricitate.

Totul ar fi fost bine dacă criza energetică europeană nu ar fi ajuns în Ungaria. Începând cu trimestrul al doilea din 2021 (cu mult înainte de războiul odios din Ucraina), prețurile la electricitate au început să crească vertiginos în Ungaria. Motivul inițial al acestei creșteri a fost manipularea sistematică a prețurilor la carbon, apoi prețurile gazelor au urcat la cote absurde, în urma deciziei Rusiei de a nu onora contractele pe termen lung. Având în vedere că în Ungaria ultimul MWh de energie electrică de echilibrare este întotdeauna produs din gaz, HUPX (bursa maghiară de energie electrică) a reflectat creșterea prețului gazului în timp real. Vinerea Neagră a politicii energetice moderne a Ungariei a fost 26 august 2022: energia electrică cu livrare anul viitor s-a tranzacționat la 1.003 euro/MWh (nu ajunsese niciodată înainte în teritoriul de patru cifre), în timp ce prețurile forward la gaz au fost de peste 340 euro/MWh. În același timp, prețurile la energie electrică și gaze casnice au rămas cele inițiale, la nivelul de dinainte de război și denominate în HUF. Nu e nevoie de cunoștințe economice avansate pentru a observa că acest aranjament era fost sortit eșecului: creșterea prețurilor mărfurilor în euro, plus prăbușirea cursului de schimb HUF-EUR (care a spart nivelul de rezistență 400 pentru prima dată în această vară) a fost o combinație mortală pentru guvernul ungar.

Majoritatea miniștrilor și-au dat seama până la mijlocul verii că trebuie făcut ceva cu privire la rezsicsökkentés pentru a evita falimentul. Dar ce opțiuni mai avea guvernul maghiar, având în vedere că una dintre promisiunile electorale majore fusese tocmai că rezsicsökkentés va fi menținută pentru totdeauna? Primul pas a avut loc la 1 iulie 2022: autoritatea de reglementare din Ungaria a redus (repet: a redus) prețurile interne la electricitate, dar a crescut tarifele de sistem pentru toți utilizatorii. Din nou, probabil că este un exemplu unic în Europa: niciun politician responsabil nu ar reduce prețurile la electricitate în timpul crizei energetice, mai ales nu într-o țară care se învecinează cu Ucraina. Al doilea pas a fost un anunț major al premierului, făcut de fapt chiar în România (la Băile Tușnad): 2.100 miliarde de forinți (peste 5,21 miliarde euro) va fi costul total al rezsicsökkentés pentru acest an. Primul ministru a confirmat că guvernul maghiar nu poate continua cu acest aranjament: rezsicsökkentés trebuie reformat.

Principalul punct al rezsicsökkentés v 2.1 a fost limitarea numărului de consumatori care au dreptul la energie electrică și gaze la preț redus. În primul rând, IMM-urile au fost excluse, rapid și fără prea multe explicații, apoi au fost introduse limite anuale de consum pentru clienții casnici, în final, reglementarea prețurilor la termoficare s-a schimbat odată cu introducerea „unităților tratate separat” (în principiu, piscine, teatre, spitale, școli și organizații non-profit, precum Crucea Roșie Internațională): creșterea medie a prețului pentru această categorie de clienți de termoficare a fost în zona lui 1.800% (o mie opt sute la sută)! Deciziile de mai sus au făcut mai mult rău economiei și societății maghiare decât cei doi ani de COVID-19. Sute de IMM-uri s-au închis, unii clienți casnici trebuie să aleagă dacă mănâncă/beau sau plătesc facturile de utilități, iar aproape toate clădirile publice, de la piscine la filme, s-au închis imediat. Am avut (ne)norocul să călătoresc cu o echipă TV în toată Ungaria pentru a intervieva investitori IMM-uri, care au fost forțați să închidă din cauza prețurilor ridicate la energie. Nu am văzut niciodată atât de mulți adulți plângând.

Care este lecția pentru decidenții români? Rezistați tentației de a reduce prețul mărfurilor de bază care nu sunt produse integral pe plan local: să nu mai ai suficiente produse de import (cum ar spune orice trader) nu este niciodată o idee bună, mai ales în cazul mărfurilor volatile, cum ar fi electricitatea sau gazul. Mai degrabă creșteți salariile la nivel european și lăsați clienții să plătească prețul real al energiei electrice, gazului și încălzirii centralizate. În cele din urmă, nu faceți promisiuni politice care privesc mărfurile tranzacționate pe burse: după cum arată exemplul maghiar expus mai sus, piețele pot și adesea o iau razna, iar decalajul tot mai mare dintre (i) prețurile plafonate în moneda locală și (ii) prețurile internaționale de pe piața liberă în euro poate duce o țară în faliment. Amintiți-vă de sănătosul avertisment din metroul londonez: „Mind the gap!” – “Păstrați distanța de siguranță!”

_____________________________________________

Articolul a apărut inițial în numărul din decembrie 2022 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.