Cuplarea piețelor de energie electrică din Estul Europei la nivel european a fost o mare greșeală. Acest proiect impus a fost creat ca să ascundă faptul că sistemul energetic german și politicile energetice ale Berlinului erau eronate ca urmare a insistenței agresive pe închiderea termocentralelor pe cărbune și a centralelor nucleare și înlocuirea lor cu energii regenerabile.

Situația s-a înrăutățit în 2014, când „a început nebunia”. Uniunea Europeană a forțat etapa a 2-a de cuplare a piețelor de energie, așa că acum fiecare este cuplat cu fiecare, din Franța în Bulgaria. Problema cu acest proiect este că a fost creat ca să ascundă faptul că sistemul energetic german și politicile energetice ale Berlinului erau praf. Germania, cu această nebunească politică ultra-verde, a închis centralele nucleare cu doar câteva săptămâni înainte de începerea războiului din Ucraina. Ei își închid termocentralele pe cărbune. Majoritatea centralelor electrice convenționale urma să fie închise. Lobby-ul verde din Germania crede că vor fi atât de deștepți încât Germania va putea să producă toată energia de care au nevoie doar din eolian, fotovoltaic și din biomasă. Dar asta nu se poate”, a afirmat Jozsef Balogh, Senior Business Developer, Axpo Solutions AG, în cadrul conferinței „Abordare regională Budapesta: Cooperare” organizate de Energynomics.

Din acest motive, Germania s-a transformat din principalul exportator de electricitate în cel mai mare importator și face acest lucru în detrimentul unor țări precum Bulgaria, Ungaria, Cehia și unele state scandinave. Pe de altă parte, atunci când centralele eoliene ale Germaniei produc la capacitate maximă și prețurile se prăbușesc, „dintr-o dată, operatorii de rețele închid granițele, iar electricitatea ieftină nu ajunge niciodată în România sau în Ungaria. Germania refuză să exporte această energie ieftină în Europa de Est, invocând „motive de stabilitate a sistemului” care obligă operatorii de rețele să reducă capacitatea de transport disponibilă (ATC).

”Practic, România finanțează acest sistem energetic ultra-verde și complet dat peste cap al Germaniei, fără ca România sau Ungaria să primească ceva înapoi de la Germania”, a adăugat el.

Această cuplare forțată la nivel european este o mare greșeală inclusiv din perspectiva accesibilității din punct de vedere financiar al prețului energiei. ”Putem doar spera că cineva din Bruxelles va avea puțin creier ca să înțeleagă că nu poți lega Germania, Bulgaria și România de același semnal de preț. De exemplu, un țăran din Bulgaria nu a văzut în viața lui atâția bani câți vede un om de afaceri german într-o lună. Și totuși, se presupune că ei ar trebui să plătească același preț pentru o utilitate de bază cum este electricitatea, nu-i așa?”, a adăugat Balogh.

Cuplarea piețelor de energie electrică din 2012 – între Ungaria, Cehia și Slovacia – a fost o idee destul de bună și a funcționat surprinzător de bine. “Apoi a apărut România, în 2014”, care a creat dezechilibre puternice ale prețurilor, din cauză că s-a comportat într-o manieră stranie.

Când vorbești despre cuplarea pieței, promisiunea implicită este că toată lumea se va comporta ca un partener de afaceri rezonabil – Jozsef Balogh

”România avea suficientă apă în rezervoare, dar nu își pornea hidrocentralele atunci când prețurile erau ridicate. În schimb, punea în funcțiune termocentralele scumpe pe gaz care forțau creșterea în continuare a prețurilor din piețe. Din 2014, suntem blocați în acest dezastru. Singurul mod în care ar putea să funcționeze ar fi ca toată lumea să se comporte rațional. Când avem la OPCOM prețuri de 500 euro/MWh și avem un lac de acumulare plin cu apă, orice persoană rezonabilă ar folosi acea apă ca să producă electricitate. Ei bine, asta nu s-a întâmplat în România întotdeauna, ceea ce a avut efecte negative majore în Ungaria”, a spus Balogh.

Potrivit lui Balogh, Ungaria a făcut mai multe greșeli strategice în privința dezvoltării sistemului său energetic. Una dintre ele este că a pus dezvoltarea centralelor solare înaintea turbinelor eoliene, contrar față de ceea ce se întâmplă în Europa. Astfel, din 2016, este ”practic imposibil” să se construiască noi centrale eoliene în Ungaria. Insistența pe dezvoltarea instalațiilor fotovoltaice va costa scump Ungaria pe termen mediu și lung. Pe de altă parte, în acest moment, Ungaria este singura țară europeană care nu sprijină nici dezvoltarea fotovoltaicelor, a adăugat Balogh.

România și Ungaria ar fi putut și ar trebui să colaboreze mai strâns în dezvoltarea unor proiecte și parteneriate în sectorul energetic, mai ales că mixturile energetice ale celor două state se potrivesc aproape perfect. Totodată, cuplarea piețelor de energie obligă ambele țări să acționeze într-un mod care nu este neapărat normal.

În sectorul de gaze naturale, spre deosebire de România, Ungaria are o serie de avantaje în ceea ce privește sectorul gazelor. Spre exemplu, Ungaria are o capacitate de înmagazinare a gazelor dublă față de România, de 6,5 miliarde de metri cubi și, de asemenea, o capacitate zilnică de extracție de două ori mai mare, de 500.000 MWh. În același timp, costurile unui circuit complet de injecție se ridică în Ungaria la 3 euro, față de 5 euro în România. În ciuda acestor avantaje, o altă ”uriașă greșeală strategică” a guvernului de la Budapesta este dependența de importurile de gaze rusești.

În ceea ce privește vecinul nostru estic, Ungaria a fost singura țară din UE cu o graniță comună cu Ucraina care a refuzat să accepte orice energie electrică ucraineană. România, în mod corect, a fost de acord să importe energie electrică din Ucraina – fapt care a ajutat prețurile de pe OPCOM să se stabilizeze la un nivel mai scăzut decât în Ungaria.

”Guvernul ungar pare să fie singurul care iubește acest aranjament din sectorul de gaze naturale. Din păcate, maghiarii folosesc 11 miliarde metri cubi pe an, din care într-un an bun Ungaria poate produce 1,5 miliarde. Restul vine ‘din Rusia cu dragoste’: aceasta nu este neapărat o relație de reciprocitate, ci o dependență a unei părți față de gazul rusesc”, a spus Balogh.

Conferința „Abordare regională Budapesta: Cooperare” a fost organizată de Energynomics, cu susținerea partenerilor noștri: ABB România, Kawasaki Gas Turbine Europe, Volt.