La finalul lunii iunie, Institutul Aspen România propune cea de-a treia ediţie a Bucharest Forum Energy, un eveniment de amploare conceput pentru a oferi un spațiu de dezbatere și schimb de idei la cel mai înalt nivel de competenţă şi responsabilitate. Timp de două zile, experţi, analişti şi decidenţi din sectoarele public și privat din Europa de Sud-Est, din regiunea Mării Negre, a Mediteranei de Est, din Caucaz și Asia Centrală vor contribui la consolidarea unei platforme trans-regionale de evaluare a politicilor publice și strategiilor din sectorul energetic. În calitate de moderator în cadrul evenimentului, am discutat cu Julian Popov, a Fellow of the European Climate Foundation, unul dintre speakerii invitaţi la Bucharest Forum Energy. Ediția 2015 se va desfăşura între 25 şi 26 iunie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti.
În ultimii ani, unele organizații de mediu de importanță internațională sau locală au adunat sprijin public pentru a începe o luptă cu companiile din domeniul petrolier, al gazelor, energiei nucleare şi mineritului. Credeți că politicienii din Europa de Est ar trebui sau ar putea să se concentreze asupra unei agende verzi ca un mijloc de a obține mai multe voturi? Mesajele privind mediul sunt sau nu populare în această parte a Europei?
Pariul pe subiectul energiei verzi doar pentru a câștiga câteva voturi nu este o idee foarte bună. Politicienii ar trebui să asculte oamenii, însă ar trebui să o facă în mod competent. De asemenea, ecologiştii ar trebui să-şi bazeze obiecțiile pe o analiză puternică. Avem nevoie de o dezbatere politică competentă în legătură cu mediul din cel puţin două motive. În primul rând, ne confruntăm cu tensiuni climatice şi de mediu în creştere, care au de asemenea implicaţii economice masive. În al doilea rând, lumea energetică se schimbă rapid şi dacă industria nu realizează acest lucru se va confrunta cu investiţii masive în active irecuperabile. Acest lucru ar putea duce la pierderi financiare importante, falimente, pierderea de competitivitate şi creştere economică strangulată.
În legătură cu mixul energetic regional, cum ar trebui să arate un echilibru cost-beneficii? Care sunt cele mai bune opţiuni actuale şi de viitor pentru regiune?
O întrebare foarte bună. Trebuie să ne uităm la energie în contextul regional. O greşeală gravă a industriei energetice şi a politicienilor este restricţionarea planificării energetice în cadrul graniţelor naţionale. Devenim din ce în ce mai interdependenţi şi ar trebui să ne gândim nu la independenţa energetică, dar la o piaţă durabilă bazată pe interdependenţa energetică echitabilă. România şi Bulgaria au un exces important de capacitate de producţie a energiei electrice. Turcia şi alte ţări au nevoi în creştere. Întreaga regiune a Europei de Sud-Est are un potenţial important de energie hidro, eoliană, solară şi din biomasă. Dacă îmbunătăţim cooperarea regională şi obţinem o piaţă energetică regională funcţională vom beneficia de pe urma acestor resurse şi vom putea să ne reducem costurile. Regiunea oferă în mod clar un mix autohton de energie curată, însă trebuie să depunem eforturi pentru a lucra mai îndeaproape și a privi în viitor, nu în trecut.
E posibil ca cetăţenii, companiile şi autorităţile să ajungă la un punct comun în legătură cu o folosire armonizată şi proporţională a resurselor energetice primare sau doar statul ar trebui să hotărască ce e mai bine pentru ţara şi piaţa sa? Care ar putea fi cele mai importante trei măsuri care credeţi că ar trebui să fie implementate în mod obligatoriu?
Statul ar trebui să-şi reducă rolul. Rolul statului ar trebui să fie asigurarea transparenţei şi o viziune pe termen lung. Este foarte important rolul autorităţii de reglementare în domeniul energiei. Este esenţial ca autoritatea de reglementare în domeniul energiei să fie atât independentă, cât şi foarte competentă. Autoritatea de reglementare în domeniul energiei este creierul sistemului energetic şi este important ca acest creier să fie inteligent, înţelept şi detaşat de interesele corporative şi politice. Atunci piaţa va rezolva multe dintre problemele sale. Însă nu toate. Pieţele nu sunt întotdeauna soluţia perfectă, pur şi simplu deoarece adesea ignoră externalităţile actuale şi viitoare. Dacă stabilim în mod corespunzător costurile daunelor aduse mediului și sănătății prin energia bazată pe cărbune, dacă luăm în calcul în mod corespunzător riscurile și costurile viitoare asociate cu energia nucleară, dacă avem un preț sigur pentru prejudiciile viitoare legate de climă, atunci am putea să ne bazăm aproape în întregime pe piețe.
În ce fel ar putea Bulgaria şi România (şi alte ţări din Europa de Est) să contribuie la propria securitate energetică şi a UE? Aveţi date despre o cooperare energetică şi economică mai apropiată între ţările noastre şi cele balcanice? Vă rugăm să încercaţi să explicaţi cum ar putea cele două ţări ale noastre să-şi îmbunătăţească poziţia în afacerile cu energie în această parte a Europei.
Trebuie să facem o diferenţă clară între Sud şi Nord, între Europa de Sud-Est şi Europa de Nord-Est şi Centrală. Acestea sunt regiuni diferite din punct de vedere energetic. Ele ar putea fi conectate, însă au caracteristici şi dinamici diferite. Bulgaria şi România au un rol absolut vital nu doar pentru securitatea energetică regională, dar şi pentru securitatea energetică a întregii Europe. Pe de o parte, Europa de Sud-Est este o rută alternativă de gaze foarte importantă. Bulgaria şi România sunt două ţări importante care ar putea juca un rol critic atât în dezvoltarea, cât şi în blocarea acestei rute. Pe de altă parte, Europa de Sud-Est este regiunea europeană care are de departe cea mai abundentă energie regenerabilă şi cel mai mare potenţial privind eficienţa energetică din întreaga Europă. Ambele ţări au dezvoltări importante în folosirea energiei hidro, solare, eoliene şi pe bază de biomasă. De asemenea, au un potenţial suplimentar imens. Cu toate acestea, trebuie să lucreze împreună dacă vor să realizeze acest potenţial. Însă nu este cazul în situația de față. O mai bună cooperare energetică între Bulgaria şi România şi implicarea Balcanilor de Vest, a Turciei, dar şi a Italiei şi a Austriei, ar putea face regiunea un campion în noul val energetic.
În ceea ce priveşte ameninţările regionale, pe lângă agresivitatea Rusiei, numiţi alte 2 sau 3 provocări cu care se confruntă regiunea care nu îi permit să facă afaceri uşor la preţuri accesibile şi având tot timpul în minte obiective strategice.
Principala provocare este lipsa unei strategii energetice regionale. Ţările din regiune lucrează izolat şi acest lucru ar putea aduce o ameninţare serioasă de a dezvolta active irecuperabile care se vor transforma într-o povară grea pentru companii şi guvernele din regiune. Subvenţiile pentru companiile energetice tradiţionale reprezintă o altă provocare. Trebuie să eliminăm toate tipurile de subvenții pentru tehnologiile complet mature – cărbune, energie nucleară, gaze – și să folosim sprijinul financiar foarte selectiv pentru tehnologii despre care credem că ar putea aduce competitivitate, securitate, creștere economică și contribui la reducerea riscului climatic și daunelor aduse mediului şi sănătăţii. O a treia provocare este propria competență. Noua eră a energiei este extrem de descentralizată, complexă și dinamică. Trebuie să dezvoltăm o inteligenţă energetică înaltă şi la nivel larg care va ajuta oamenii să participe în mod corespunzător la revoluția energetică la care asistăm. Oamenii trebuie să înţeleagă natura energiei, deoarece devin participanţi activi în producţia, comercializarea, transportul şi conservarea acesteia.
––––––––––––-
Articolul integral poate fi citit în numărul din iunie 2015 al energynomics.ro Magazine.
Dacă vrei să primești gratuit numărul următor (septembrie 2015), în format tipărit, scrie-ne la adresa [email protected], pentru a te include în lista de distribuție.