Klaus Iohannis, candidatul alianței electorale ACL (alcătuită din PNL și PDL), a câștigat campania pentru funcția de Președinte al României în al doilea tur de scrutin. Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat luni, la ora 11:00, rezultate oficiale parțiale după centralizarea voturilor din 99,07% din secțiile de votare.

Conform datelor furnizate de BEC, Klaus Iohannis a obținut 54,50% din voturi, iar Victor Ponta 45,50%. Programul politic al lui Klaus Iohannis privește viața economică, poziția internațională a României, politica internă și relația statului român cu cetățenii care trăiesc și muncesc în exteriorul granițelor sale.

Aderarea la euro, ancoră pentru disciplinarea politicilor economice interne

În economie, Klaus Iohannis se arată un susținător al limitării intervenției statului, care trebuie doar să fie un garant al funcționării economiei de piață și a drepturilor specificate în Constituție. Monetar, aderarea la euro poate disciplina politicile economice, crede câștigătorul alegerilor, care se portretizează și ca un susținător al dezvoltării pieței de capital. Menținerea cotei de impozitare și revenirea la TVA de 19% sunt considerate „priorități absolute” de către candidatul învingător.

Privitor la strategia fiscală, Klaus Iohannis crede că influența guvernului poate fi diminuată prin descentralizare, care ar conduce și la o mai bună transparență a cheltuirii banilor, cu beneficii în combaterea corupției. Infrastructura, o prioritate în acte pentru fiecare președinte din 2000, se regăsește și în programul proaspătului învingător, care crede că un plan pe 10 ani este necesar, cu o corelare între prioritățile europene și cele de stat.

Candidatul ACL susține și restructurarea sistemului de gestionare a fondurilor europene prin crearea unui corp de funcționari de elită care să monitorizeze și să implementeze programele cu finantare UE, remunerați în funcție de gradul de absorbție a fondurilor.

Politica externă, între SUA, UE și diaspora

Cu privire la locul României în lume, ancorele principale sunt parteneriatul strategic cu SUA și apartenența la UE. Referitor la parteneriatul trans-atlantic, acesta trebuie aprofundat prin eforturi naționale mai mari traduse în întărirea instituțiilor de securitate și apărare națională, tradus în alocarea constantă a 2% din PIB pentru aceste activități. În ce privește orientările de securitate din UE, Klaus Iohannis și-a afirmat susținerea pentru o politică externă și de securitate comună.

Aflată la întrepătrunderea relațiilor internaționale și ecoul în politica internă este diaspora, pentru care Klaus Iohannis vrea să înființeze un Consiliu Consultativ format din reprezentanții săi. Consiliul ar constitui cadrul în care vor fi dezbătute temele de interes pentru diaspora astfel încât poziția acestora să fie luată în considerare în misiunile instituțiilor statului român.

Anti-corupția și subfinanțarea sănătății, moșteniri permanente

Klaus Iohannis anunță o reformă de fond a legislației electorale, respectiv a sistemului de alegere a Camerei Deputaților, Senatului, președinților de Consilii Judetene și primarilor, dar și modificarea legislației partidelor politice, atat în privința condițiilor de înființare a unor noi formațiuni, cât și a finanțării acestora.

Activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI) și Direcției Naționale Anti-Corupție (DNA) va fi încurajată, un punct important fiind redactarea unui document care să unifice legislația disparată în materie. Simultan, pledează pentru crearea, la nivelul Președinției, a unei platforme permanente de dialog și cooperare între toate partidele politice reprezentative, societatea civilă și instituțiile statului pe tema corupției.
Klaus Iohanis propune, pe termen lung, și un buget anual de 6% din PIB pentru Sănătate.