###author###
România îndeplinește pentru prima dată toate cele cinci criterii nominale necesare pentru adoptarea euro. Cu toate acestea, factorii care contribuie la formarea produsului intern brut potențial sunt în degradare, respectiv capitalul, forța de muncă și productivitatea, consideră economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, într-un interviu acordat Agerpres.
“În toate domeniile din România, mai cu scrîșnet, mai cu plângeri, mai cu lacrimi, mersul este spre europenizare și în fiscalitate, și în energointensivitate, și în comasarea terenurilor agricole, și în educație. Problema este că în țara asta factorii decidenți, în loc să înțeleagă încotro se îndreaptă lucrurile și să se pună proactiv în frunte și să meargă în acel sens, ei se pun de-a curmezișul și, din cauza asta, tot ce trebuie să facem, până la urmă facem, dar cu scrâșnete și cu lacrimi”, susţine Lazea.
“Fac o paranteză cu energointensivitatea. Toată lumea ar trebui să știe că România are, încă, de 2,5 ori mai multă energie consumată pe unitatea de produs intern brut. Deci suntem de 2,5 ori mai ineficienți. Slavă Domnului, s-au făcut în ultimii ani niște progrese cu energia verde, cu energia eoliană, pentru ca acum lobby-ul marilor consumatori de energie, atâția câți au mai rămas, să se pună de-a curmezișul și să spună că nu mai plătesc.
Și Guvernul a cedat: ‘da, cei care consumă mai multă energie să plătească mai puțin și cei care consumă mai puțin să plătească mai mult’. Prin urmare , exact o inversare a ceea ce este mersul firesc spre o normalitate europeană. Se va face până la urmă, dar, din nou, cu greu și împotriva vântului, și cu frustrarea celor corecți”, opinează economistul-şef al BNR.
“La fel și în fiscalitate! Ce înseamnă o fiscalitate europeană? Înseamnă o fiscalitate în care impozitul pe clădiri și pe terenuri să fie la un nivel mult mai mare decât este în România, unde este un nivel simbolic, în care contribuțiile sociale (CAS) să fie reduse, dar să fie plătite de toată lumea”, spune Lazea.
În acest context, adoptarea euro în 2019 pare o ţintă greu de atins. “Este o țintă ambițioasă, după cum spune guvernatorul BNR. Dar ceea ce este important de spus este că stăm bine la criteriile nominale, dar stăm prost la criteriile structurale sau reale: energointensivitatea crescută, productivitatea scăzută, educația slabă, neconsolidarea terenurilor agricole. Întrebarea este cât de repede se poate apuca un guvern, oricare al fi el, să rezolve toată această listă lungă de probleme structurale”, afirmă Lazea.
BNR taie dobânda-cheie, acum îndeplinim criteriile de la Maastricht
Consiliul de administraţie al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,25% pe an de la 3,50% începând cu data de 5 august 2014.
Tăierea de dobândă era aşteptată de o parte dintre analişti, după ce nivelul acesteia a fost menţinut la şedinţa de politică monetară din iulie la 3,5%, fiind diminuate atunci ratele rezervelor minime pe care băncile comerciale le ţin în mod obligatoriu blocate la BNR pentru pasivele în valută (volumul economiilor din bănci) ale instituţiilor de credit, de la 18% la 16%, şi menţinute cele în lei la 12%.
Analiştii estimau, potrivit opiniilor exprimate într-un sondaj intern al Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR), că banca centrală ar putea reduce dobânda cheie la 3,25% până la finalul anului, jumătate dintre aceştia fiind de părere că scăderea ar putea fi decisă în şedinţa CA din 4 august.
Pentru prima dată, România îndeplineşte toate cele cinci criterii nominale necesare pentru adoptarea euro, inclusiv inflația, și stă foarte bine și la criteriile de convergență reală către zona euro, însă pe termen lung există riscuri care pot deteriora această situație, spune Lazea.
Însă toți factorii care contribuie la formarea produsului intern brut potențial sunt în degradare, respectiv capitalul, forța de muncă și productivitatea. În opinia lui Lazea, pentru redresarea capitalurilor este nevoie de accelerarea absorbției fondurilor europene și de măsuri de stimulare a investițiilor străine directe, forța de muncă necesită politici pro-nataliste și de imigrare eficiente, iar productivitatea nu poate crește fără o reformă de substanță în educație.
“Din punct de vedere macroeconomic, România stă chiar foarte bine, nu este o exagerare să spunem acest lucru pentru că iată, în luna iunie, pentru prima dată îndeplinim toate cele cinci criterii de la Maastricht, inclusiv cel referitor la inflație”, afirmă Lazea.
“Riscurile nu sunt pentru viitorul imediat, unu — doi ani, ci sunt pentru perioada mai îndelungată, pe termen mediu și lung, și aceste riscuri derivă din faptul că ingredientele, factorii care intră în alcătuirea produsului intern brut potențial, sunt în deteriorare. Cele trei ingrediente care compun PIB-ul potențial sunt următoarele: capitalul, forța de muncă și productivitatea”, a mai spus economistul-şef al BNR.
Investițiile străine în perioada 2004 — 2008 au fost, în medie, de 7,3 miliarde de euro anual, şi au scăzut în perioada 2009 — 2013 la 2,5 miliarde de euro pe an. “Asta nu se va corija prea repede, deoarece apetitul străinătății pentru a investi în economii emergente ca România este scăzut”, afirmă Lazea.
Apoi, forța de muncă este în scădere accentuată. În perioada 2009 — 2013 am pierdut 110.000 de nou intrați în câmpul muncii în fiecare an, “deci jumătate de milion din cei cinci ani cumulați, numai din natalitate, ca să nu mai vorbim de emigrație”. Iar productivitatea este foarte mult influențată de nivelul de educație, doar 14% din forța de muncă are studii superioare, 41% are studii medii și 45% din forța de muncă are studii de bază, sub medii.
“E clar că nu ne putem aștepta la o productivitate formidabilă cu această distribuție. Mai mult decât atât: performanțele școlii românești sunt din ce în ce mai proaste, nu mai bune”.
Soluţii de redresare
În ceea ce privește capitalul, soluția ar fi absorbția mai bună a fondurilor europene, crearea unui mediu, din nou, mai atractiv pentru investitorii străini ceea ce înseamnă infrastructură, funcționarea juridicului, predictibilitate financiară și fiscală, şi nu în ultimul rând și foarte important, o întărire a pieței de capital.
“Este foarte important ca Bursa de Valori București să avanseze de la stadiul actual de piață de frontieră la stadiul de piață emergentă. Pentru că, în momentul în care acest lucru se va întâmpla, toate fondurile de investiții din lume vor fi obligate să includă România în portofoliu și asta va însemna, după unele estimări, o creștere cam de 10 ori a volumului tranzacțiilor pe bursa românească”, a menţionat Lazea.
O altă soluţie ar fi crearea unor politici de creştere a natalităţii şi imigraţiei.
“În cazul celui de-al treilea factor, productivitatea, totul ține de școală și de reforma sistemului de educație”, a mai spus Lazea. “Cât timp vom avea o populație cu structura educațională de care am vorbit, nici nu ne putem compara cu salariile din Vestul Europei. Pentru că firmele vor plăti în funcție de productivitate. Acesta este adevărul trist pe care nimeni nu vrea să îl recunoască.”
