Curtea Constituțională a decis că Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții este neconstituțională, acceptând astfel sesizările formulate de către Președinție, precum și de către parlamentarii PNL, USR și PMP.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecțiile de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții – S.A. și pentru modificarea unor acte normative este neconstituțională, în ansamblul său”, se arată în comunicatul Curții.
Curtea argumentează că „înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții – S.A. dă expresie unei operațiuni juridice cu caracter individual, aplicabile, prin definiție, numai unui singur caz expres determinat, creând o societate cu un singur acționar supusă regulilor prevăzute de Legea societăților nr.31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1066 din 17 noiembrie 2004, și art.17 din Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.98 din 8 august 1990, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora ”unitățile economice de interes republican se organizează ca societăți comerciale prin hotărâre a Guvernului””.
Curtea a constatat astfel că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului separației puterilor în stat, prevăzut de art.1 alin. (4) din Constituție, și a rolului Parlamentului, prevăzut de art.61 alin.(1) din Constituție.
CCR a judecat obiecția de neconstituționalitate a Legii privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții S.A., precum și pentru modificarea unor acte normative, formulată de 51 de deputați ai Uniunii Salvați România, ai Partidului Mișcarea Populară și de deputați neafiliați, obiecția de neconstituționalitate formulată de 66 de deputați PNL, precum și sesizarea formulată de președintele Klaus Iohannis.
În 4 iulie, președintele Iohannis a sesizat Curtea Constituțională asupra legii privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții S.A., arătând că o astfel de decizie trebuie să se regăsească într-un act al administrației centrale, nu într-o lege adoptată de Parlament.
„Din faptul că statul are calitatea de unic acționar pe toată durata existenței FSDI, iar scopul înființării FSDI este acela de a dezvolta și finanța din fonduri proprii și din fonduri atrase proiecte de investiții rentabile și sustenabile rezultă că FSDI este o societate ce va desfășura o activitate comercială, persoană juridică de drept public în sensul art. 191 alin. (2) din Codul civil. Prin urmare, înființarea unei societăți pe acțiuni trebuia realizată printr-un act al autorităților administrației publice centrale, iar nu prin lege”, arată președintele Klaus Iohannis în sesizarea trimisă CCR.
Șeful statului mai spune că legea este neclară, neexistând mențiuni referitoare la monitorizarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții de către orice altă autoritate, inclusiv de către Eurostat pe perioada existenței acestuia, iar în conturarea regimului juridic al FSDI nu se regăsesc trimiteri referitoare la normele europene incidente și obligatorii pentru desfășurarea activității unui astfel de fond.
Președintele invocă și lipsa de claritate a reglementărilor privind stabilirea componenței Consiliului de Supraveghere a FSDI și faptul că termenii de alegere a componenței Consiliului de Supraveghere sunt generice, iar reglementările referitoare la aceste aspecte sunt impredictibile.
În ceea ce privește sintagma „în administrarea societăților la care FSDI este acționar majoritar, FSDI va avea în vedere și strategiile sectoriale guvernamentale”, președintele spune că modul în care este formulată încalcă Constituția și riscă să afecteze interesul național în activitatea economică a companiilor. „În măsura în care unicul acționar al FSDI este statul, iar FSDI exercită și calitatea de acționar în cadrul societăților de la care a preluat acțiunile deținute de statul român, considerăm că acest caracter de simplă recomandare a strategiilor sectoriale guvernamentale contravine dispozițiilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție întrucât riscă să pună în pericol/afecteze protecția intereselor publice naționale în activitatea economică desfășurată de societăți comerciale în cadrul cărora statul este acționar majoritar”, menționează Iohannis în sesizarea trimisă CCR.
Președintele contestă și prevederile referitoare la capitalul social al FSDI format din pachete de acțiuni și din aport numerar în valoare de 9 miliarde de lei. De asemenea, el spune că transferul unor bunuri aflate în proprietatea privată a statului către o societate pe acțiuni, prin lege, ca act de reglementare primară, încalcă principiul separației puterilor în stat și jurisprudența Curții Constituționale în materie.
La articolul 10 al Legii de înființare a FSDI este prevăzut că după înmatricularea Fondului Suveran de Investiții, actul constitutiv poate fi modificat, lucru care „ar conduce la situația în care un act de natură legislativă ar putea fi modificat printr-o hotărâre a adunării generale a acționarilor a unei societăți pe acțiuni, în conformitate cu Legea nr. 31/1990”, mai arată Iohannis.
„Dividendele de la companiile prevăzute în Anexa nr. 1 din lege nu mai revin statului român, drept venituri nefiscale, ci societății pe acțiuni FSDI, fapt ce reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 138 alin. (1) și alin. (2) din Legea fundamentală referitoare la bugetul public național. Curtea Constituțională a statuat că prin intermediul bugetelor „se exercită un control permanent asupra constituirii, repartizării și utilizării fondurilor publice, precum și asupra societăților care au raporturi cu bugetul public național” (Decizia nr. 633/2015). Astfel, extragerea acestor surse publice de venit de la realizarea bugetului de stat nu numai că încalcă art. 138 alin. (1) din Constituție, dar contravine și principiului anualității și implicit, dispozițiilor art. 138 alin. (2) din Constituție”, este un alt motiv invocat de către președinte în sesizarea de neconstituționalitate.
În sesizare, președintele face referire și la articolul 12 al legii, care exceptează remunerarea membrilor Consiliului de Supraveghere și Directoratului de la aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 109/2011. „Conform art. 9 alin. (1) lit. e) din actul constitutiv anexat legii criticate, Adunarea Generală a Acționarilor are drept atribuție „stabilirea nivelului remunerațiilor membrilor Consiliului de Supraveghere, inclusiv în baza indicatorilor de performanță stabiliți prin mandat și contravaloarea serviciilor prestate de auditorul financiar pentru exercițiul financiar curent”. Având în vedere că instituirea unei asemenea excepții nu se justifică obiectiv și rațional, aceasta este de natură să creeze un tratament juridic diferențiat în cadrul aceleiași categorii (regimul juridic aplicabil membrilor din conducerea companiilor/societăților la care statul deține capital integral sau majoritar) stabilirea nivelului remunerațiilor Consiliului de Supraveghere de la întreprinderile publice contravine art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. (1) din Constituție”, mai spune șeful statului, arătând că legea este neconstituțională în ansamblul său.
În forma finală a legii, au fost incluse în Fond 31 de companii, dintre care 14 societăți din industria energetică și cele conexe. Între acestea se numără Electrica, Delgaz Grid SA, E.ON Energie România, OMV Petrom, Oil Terminal, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Conpet, Complexul Energetic Oltenia.