Compania norvegiană Arbaflame a semnat o scrisoare de intenție cu statul român în vederea eliminării treptate a consumului de cărbune la nivel național folosind peleții ArbaCore. Compania intenționează să construiască un număr mare de fabrici în România, pentru a contribui la tranziția ecologică a României, dar numărul acestora nu este încă stabilit. „Pe baza rezultatelor unui studiu de fezabilitate și a potențialului de obținere a unei cantități suficiente de materie primă locală, Arbaflame va lua în considerare investiția în mai multe fabrici în pentru a ajuta România în tranziția către energia verde. Este prea devreme pentru a spune despre câte instalații ar putea fi vorba”, ne-a declarat Eirik Haugen, vicepreședintele Arbaflame pentru dezvoltarea afacerilor, într-un interviu online.

Parteneriatul se referă însă o decarbonizare masivă, după cum declara în noiembrie 2021 ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, „pentru că vom înlocui cărbunele ars la Centrala de la Paroșeni (Valea Jiului) cu peleți de lemn produși în mod sustenabil și cu o rată scăzută de emisii de CO2”. Cel mai probabil, succesul unei prime unități ar putea deschide calea pentru altele.

Tehnologie brevetată pentru utilizare locală și export

Din 2010, Arbaflame produce peleții patentați ArbaCore la o instalație de testare de mare anvergură. Fabrica ArbaOne, situată în afara orașului Kongsvinger (Norvegia), este prima sa utilizare comercială la scară largă. Construită în perioada 2018-2020, fabrica are o capacitate anuală de producție de 70.000 de tone de peleți ArbaCore, precum și de furfural, metan și metanol.

După 10 ani de cercetare și peste 50 de milioane de euro investiți, Arbaflame a dezvoltat ArbaCore, o tehnologie brevetată care permite producerea de peleți negri derivați din deșeuri biologice. Arbaflame descrie ArbaCore drept „următoarea generație de peleți din lemn” și susține că aceștia pot înlocui complet cărbunele în centralele electrice pe cărbune la nivel mondial, permițând astfel utilizarea pe termen lung a centralelor electrice pe cărbune, cu emisii minime de CO2, „într-o trecere rapidă și rentabilă de la cărbune la o sursă de combustibil mai ecologică”.

Planul este ca primele teste în România să înceapă în prima jumătate a anului 2022, pentru a confirma fezabilitatea înlocuirii cărbunelui cu peleți ArbaCore. Pe termen lung, se are în vedere construirea unei fabrici de producere a acestor peleți în România, la Paroșeni, pentru nevoile termocentralei din zona, iar excesul de producție ar urma să fie exportat. Peleții Arbaflame au fost testați în 14 centrale energetice care funcționează în Europa, Japonia, SUA și Canada. Potrivit companiei, s-au dovedit a fi un bun înlocuitor ecologic pentru cărbune, care poate fi transportat, depozitat și manipulat la fel ca și cărbunele.

Ce sunt peleții negri

În comparație cu peleții albi, peleții avansați de lemn sunt adesea numiți peleți negri datorită aspectului pe care îl capătă după tratamentul termic. Potrivit FutureMetrics, printre principalele avantaje ale peleților negri se numără eliminarea nevoii unor soluții de depozitare și transport uscate, o mai bună măcinare (grindability), mai puțin praf la manipulare și depozitare, precum și o densitate energetică specifică mai mare. Cel mai adesea, peleții negri sunt produși prin două abordări tehnologice distincte: torefacția și explozia cu abur (SE), o tehnologie utilizată și perfecționată de Arbaflame.

Torefacția este o formă de piroliză care are ca rezultat descompunerea termică parțială în absența oxigenului. În mod obișnuit, torefacția se realizează la temperaturi cuprinse între 200 și 300 de grade Celsius pentru a elimina substanțele volatile din lemn, iar materialul rezultat este apoi densificat în peleți.

Metoda exploziei cu aburi de pretratare a fibrelor de lemn presupune expunerea materialului la abur saturat. Temperatura și presiunea aburului, precum și timpul petrecut în vasul de reacție determină cantitatea de hemiceluloză care se degradează și ce fracțiune din materia primă se transformă în substanțe volatile și compuși biochimici. Explozia ulterioară a aburului reprezintă eliberarea rapidă a presiunii. Această expansiune explozivă a apei din pereții celulari ai materiilor prime lignocelulozice determină o descompunere a fibrelor de lemn în particule foarte mici. Severitatea tratamentului cu abur este controlată astfel încât celuloza și lignina să fie afectate la minimum, în timp ce hemiceluloza este parțial degradată. În comparație cu peleții albi, materialul rezultat, după densificarea într-o presă de peleți, are un conținut specific de energie mai mare (gigajouli pe metru cub, GJ/m3), o măcinare îmbunătățită, este dur și produce mai puține particule fine, iar afinitatea sa față de apă se modifică de la higroscopic la hidrofob. Procesul de explozie a aburului face ca lignina să iasă la suprafața fibrelor fine de lemn sub formă de bile mici. Atunci când fibra este densificată în presa de peleți, aceste perle formează un strat de suprafață asemănător unei pelicule de acoperire a fibrelor de lemn descompuse, rezultând astfel peleți duri și foarte rezistenți la apă, care nu produc aproape deloc pulberi fine.

Ce înseamnă sustenabil

Simplu spus, lemnul sustenabil provine din păduri gestionate în mod sustenabile. El este regenerabil pentru că administratorii pădurilor le gestionează astfel încât să prevină deteriorarea ecosistemelor, dovedind o viziune pe termen lung asupra resurselor naturale. În plus, utilizarea lemnului durabil în locul cărbunelui, de exemplu, reduce considerabil emisiile de CO2 în atmosferă.

„Vom folosi numai deșeuri de lemn certificate (rumeguș), cu o trasabilitate dovedită și care pot îndeplini standardele internaționale de sustenabilitate”, a explicat Eirik Haugen, vicepreședinte pentru dezvoltarea afacerilor la Arbaflame.

Capacitatea medie de producție a fabricilor pe care Arbaflame le are în vedere este de 100-200.000 de tone de peleți pe an. Materia primă (rumegușul) ar urma să fie achiziționată local, din România, de la fabricile de cherestea din apropierea fabricii (fabricilor). Echipamentele și consumabilele pentru funcționarea fabricii vor fi procurate atât local, cât și din străinătate, a mai spus Eirik Haugen. „Construcția fabricii va dura între 12 și 15 luni de la debutul ingineriei de detaliu, iar fiecare fabrică va angaja direct între 25 și 30 de persoane”, a adăugat el, referindu-se la impactul fabricii planificate de Arbaflame în România. „Pe întregul lanț valoric se preconizează un număr semnificativ mai mare de locuri de muncă, deoarece nu intenționăm să importăm nicio materie primă (rumeguș)”, a mai spus Eirik Haugen.

Este prea devreme pentru a spune cu precizie ce echipamente sau consumabile vor fi achiziționate la nivel local sau din străinătate, dar oficialul Arbaflame a vorbit despre „stabilirea unui lanț de aprovizionare certificat de biomasă pentru a alimenta centralele și pentru a sprijini tranziția de la cărbune la biomasă”.

„La Arbaflame credem cu tărie în energia regenerabilă”, a subliniat Eirik Haugen. „Credem că energia solară și eoliană vor juca un rol important. Biomasa poate planifica un rol vital pentru a permite tranziția de la cărbune fără a fi nevoie de investiții semnificative în noi instalații, furnizând în același timp energie în bandă, ceea ce nu pot face energia solară și eoliană”, a concluzionat el.

_____________________________________________

Articolul a apărut inițial în numărul din martie 2022 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.