Moneda națională a atins cea mai slabă cotație din 3 august 2012 până în prezent în raport cu euro; cu o referință a Băncii Naționale a României de 4,6495 de lei pentru un euro, luni, în creștere cu 1,05 bani (0,23%) față de nivelul de marți. A fost a cincea ședință de depreciere pentru leu, la referința Băncii Centrale, într-un context de incertitudine economică și politică fără precedent în ultimii ani.

Pragul de 4,6 lei pentru un euro a fost depășit în contextul modificărilor fiscale anunțate și imediat adoptate prin ordonanță de urgență a Guvernului Mihai Tudose. Criticate virulent de sindicate, patronate și experți în fiscalitate, modificările includ între altele transferul contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reducerea impozitului pe venit și reducerea contribuției la fondurile de pensii private obligatorii. Schimbările ample și intempestive ar urma să intre în vigoare cu începere de la 1 ianuarie 2018, dacă nu vor fi anulate, total sau în parte, prin votul Parlamentului, prin intervenția Președinției sau printr-o decizie a Curții Constituționale, în urma unei sesizări din partea Avocatului Poporului.

Ziua de luni, cu noul minim pentru leu, continuă, așadar o tendință lungă de peste 12 luni și amplificată în ultimele săptămâni. Punerea sub acuzare a liderului PSD – principalul partid aflat la guvernare – introduce noi incertitudini, de această dată, în plan politic.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) l-a pus sub acuzare pe Liviu Dragnea pentru fraudarea fondurilor Uniunii Europene (UE), pentru crearea unui grup criminal organizat și pentru abuz de putere în folos personal. Alte opt persoane au fost puse de acuzare pentru fapte similare.

DNA a subliniat că dosarul este rezultatul a două investigații efectuate de Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) în legătură cu proiecte finanțate de Fondul European de Dezvoltare Regională pentru construcția de drumuri în România, încheiate în mai și septembrie 2016. OLAF a descoperit dovezi care arată o înțelegere secretă între beneficiarii fondurilor, oficiali publici și contractor, inclusiv documente falsificate în timpul procedurii de achiziție. „Unele dintre aceste documente au fost de asemenea folosite pentru a susține solicitarea pe care beneficiarul a înaintat-o Autorității de Management, rezultând în plata a 21 de milioane europene din fonduri ale UE”, a subliniat OLAF.

„Investigațiile OLAF s-au încheiat cu o recomandare financiară către Directoratul General pentru Politică Regională și Urbană de a recupera toate cele 21 de milioane de euro, și cu recomandări judiciare către Direcția Națională Anticorupție din România de a iniția acțiuni judiciare în acest dosar”, se mai menționează în comunicatul organismului european.