Banca Naţională a României (BNR) a publicat un curs de referinţă în creştere cu 0,26 bani, la 4,4537 lei/euro, reprezentând cel mai ridicat nivel din ultimele şapte săptămâni. O rată de schimb superioară, de 4,4588 lei/euro, a fost publicată de banca centrală pe 28 iunie. Leul s-a depreciat şi faţă de dolarul american; cursul de referinţă a urcat cu 0,27 bani, de la 3,3365 lei/dolar la 3,3392 lei/dolar. Dealerii consultați de Mediafax spun că volumele de valută transferate sunt reduse, iar deprecierea leului a fost cauzată de sentimentul regional negativ.

CFA România constată o îmbunătățire a încrederii în economie

Deprecierea vine în aceeași zi în care sondajul periodic al CFA arată că indicatorul de încredere macroeconomică pentru luna iulie 2013 a fost de 46,5 puncte, faţă de 44,9 puncte, în iunie. Creșterea uşoară provine în special din îmbunătăţirea indicatorului de anticipaţii.
„Indicatorul condiţiilor curente a fost de 23,8, în scădere faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior, iar indicatorul anticipaţiilor a înregistrat valoarea de 57,9 (cea mai ridicată valoare începând din martie 2012), în concordanţă cu anticipaţiile de îmbunătăţire a climatului macroeconomic global”, arată sondajul CFA.
Indicatorul de încredere macroeconomică are valori cuprinse între zero (lipsa încrederii) şi 100 de puncte (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii, anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale.

Experții văd leul tot la 4,45 în fața euro, peste șase luni

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, valorile mediane ale anticipaţiilor pentru cele două orizonturi de timp avute în vedere au consemnat pentru orizontul de 6 luni o valoare de 4,4500, faţă de 4,5000 în luna anterioară, iar pentru 12 luni de 4,5000, valoare similară cu cea din exerciţiul anterior.
CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst, calificare administrată de CFA Institute (SUA). CFA România este una dintre cele 136 de societăţi membre ale CFA Institute. CFA România are peste 140 de membri.

Analiștii băncilor se așteaptă la o creștere economică mai rapidă

Potrivit ZF, unii dintre analiştii din băncile românești au început să-şi îm­bunătăţească estimările privind creş­terea economică din acest an spre 2,5-3%, având în vedere anul agricol bun şi continuarea performanţei exporturilor.
La începutul anului majoritatea prog­­­­nozelor de creştere economică pen­­­­tru 2013 erau cuprinse în inter­valul 0,5-1,6%, iar ulterior au apărut o se­rie de îm­bunătăţiri ale estimărilor spre 2 – 2,2%, în urma semnalelor de revigorare a economiei.

Pentru întreg anul 2013 ne aştep­tăm la o creştere economică de 2,5-3%

„Pentru întreg anul 2013 ne aştep­tăm la o creştere economică de 2,5-3% în contextul în care producţia agri­colă pare a fi foarte bună. Însă, ac­ti­vitatea eco­no­mică în celelalte sec­toare eco­no­mice va încetini semni­fica­tiv faţă de 2012 (la circa 1,5% în 2013 faţă de 2,2% în 2012)”, anti­ci­pează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Economia a crescut în primul se­mes­tru cu 1,7% faţă de primele şase luni din 2012. În trimestrul al doilea activitatea eco­no­mică a încetinit la 1,3% faţă de T2 2012, de la 2,2% în T1 2013, evoluţia fiind sub aşteptările analiştilor.
„Creşterea economică ar putea ac­ce­­lera în intervalul 2,5-3% în a doua ju­mă­­tate a anului, ajutată de producţia agri­­­colă record şi un mic impuls dat con­su­mului privat de scăderea preţu­ri­lor”, spu­ne şi Eugen Sinca, analistul-şef al BCR.
Primul semestru a „contabilizat“ veşti bune de la exporturi şi producţia industrială, dar şi insolvenţe şi pesimism de la oamenii de afaceri, consumul şi in­ves­tiţiile continuându-şi declinul.

Creșterea economică din 2012 nu s-a văzut în profiturile raportate de firme

Profitul raportat de firmele din Româ­nia a scăzut anul trecut cu peste 5 miliarde de lei (1,1 mld. euro), la 60 de miliarde de lei (13,4 mld. euro), ceea ce arată cât de dificil a fost anul 2012 pentru mediul corporatist, în ciuda unui avans economic de 0,7% care în piaţă practic nu s-a văzut.
Scăzând firmele care au raportat pierderi cumu­late de 45,5 miliarde de lei (10,2 mld. euro), rezultă că profitul net al firmelor locale de-abia a depăşit trei miliarde de euro, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. De altfel, firava creştere economică nu s-a văzut nici în cifra de afaceri cumulată a companiilor, care a scăzut de la 1.167 de miliarde de lei la 1.069 de miliarde de lei (240 mld. euro) – indicator care arată că PIB-ul şi rulajul firmelor din economie pot avea direcţii diferite.
În România mai erau anul trecut 631.000 de firme, cu 22.000 mai puţine faţă de anul precedent, în condiţiile în care insolvenţa a secerat numeroase afaceri din comerţ sau construcţii. Dintre cele 631 de mii, doar 446 de mii au fost active, înregistrând o cifră de afaceri mai mare de zero, iar dintre acestea doar 242 de mii au raportat profit.