În anii din urmă, ELCEN a consemnat cifre de afaceri în scădere (2010-2014), dar un avans substanţial al profitului, în 2014, faţă de anul anterior, cu un număr de angajaţi în scădere. Dincolo de cifrele de pe hârtie, societatea a fost constant sub presiune pentru că nu încasează facturile de la RADET, principalul client şi a fost nevoie de numeroase tratative şi negocieri cu furnizorii, pentru a continua să funcţioneze. Am aflat de la directorul general al ELCEN, Marcel Nicolaescu, care sunt planurile pentru 2016 şi care sunt opiniile domniei sale în legătură cu strategia de urmat pentru stabilizarea pieţei de termie din Capitală.

Stimate domnule Marcel Nicolaescu, vă propun să pornim de la cifre! Cum au stat lucrurile în 2015, din perspectiva a trei indicatori de bază: cifra de afaceri, profit, număr de angajaţi?

În ceea ce privește indicatorii ELCEN înregistrați la finalul anului 2015, compania a raportat o cifră de afaceri de 1,51 miliarde de lei, din care 623,6 milioane de lei au reprezentat venituri din energia electrică, 888,9 milioane de lei au fost venituri din energia termică, iar restul de 3 milioane de lei – alte venituri. Profitul net obținut de societate în 2015 a fost de 107,6 milioane de lei. Vorbim totuși despre un profit contabil. Pentru că avem bani de recuperat de la RADET. Și sunt sume destul mari. Nu vorbim despre 1-2 milioane de lei. E foarte simplu să spunem: ELCEN e pe profit, de ce mai cere bani de la RADET? Este, însă, și mai simplu și mai logic să ne uităm la aceste datorii istorice care se rostogolesc ca un bulgăre de zăpadă și care ne creează foarte multe probleme cu furnizorii de gaze. Așa cum noi așteptăm să ne fie plătite facturile de către RADET, așa avem și noi furnizori care așteaptă banii pe marfa livrată. Iar aici trebuie să înțeleagă Primăria că este un cerc vicios care afectează, finalmente, consumatorul. Toate eforturile pe care le-am făcut, an de an, au fost pentru ca populația să beneficieze de condiții decente – apă caldă și căldură. Mai ales că gradul de încasare de la populație este unul ridicat, între 94 și 96%.

În privinţa personalului, ca în orice societate, numărul de angajați fluctuează, dar în acest moment avem undeva peste 2.000 de salariați.

E limpede, situaţiile contabile pot, uneori, să mascheze conjunctura reală din societate. V-aţi referit la dificultăţile în încasarea banilor de la RADET, ceea ce provoacă nu doar tensiuni cu furnizorii de materii primă, dar şi probleme de lichiditate. În ce situaţie vă găsiţi în prezent în relaţia cu RADET şi ce perspective vedeţi pentru recuperarea datoriilor?

La 31 decembrie 2015, RADET București avea o datorie către ELCEN de 3,6 miliarde de lei, datorie care la finalul primul trimestru din acest an a crescut la 3,73 miliarde de lei. În prezent, suntem în plin proces de recuperare a datoriilor. Avem o decizie a Tribunalului București prin care RADET este obligată să plătească ELCEN aproximativ 259 de milioane de lei, datorii restante conform protocolului încheiat între Primăria București – RADET – ELCEN, în data de 18 decembrie 2008. Acționează deja poprirea asupra conturilor RADET, pentru recuperarea acestei sume. Este însă doar o mică parte din banii pe care îi avem de recuperat de la RADET pentru marfa livrată.

Problema este că, în fiecare an, Primăria alocă mai puțini bani pentru subvenție. RADET are nevoie de o anumită sumă pentru acoperirea subvenției, iar Primăria alocă mereu mai puțin, la fiecare exercițiu financiar. Luați exemplul bugetului din acest an. Necesarul pentru subvenție ar fi fost undeva la aproximativ 800 de milioane de lei, iar primăria a alocat în jur de 550 de milioane de lei. Dacă Primăria ar achita aceste sume către RADET, iar banii ar ajunge apoi la noi, situația ar fi cu totul alta. Este datoria pe care Primăria o are și față de cetățeni. În plus, ELCEN deține un alt titlu executoriu în valoare de 1,492 miliarde de lei care va fi pus în aplicare în perioada imediat următoare.

Blocajul cu RADET are cauze numeroase, care vin dintr-o istorie complicată. Soluţia discutată în anii din urmă – fuziunea Elcen-RADET – a ieşit din cărţi. O variantă vehiculată de către oficiali ai RADET implică construirea de centrale termice de cartier, mai mici şi mai apropiate de consumatorul final. Vi se pare realizabilă această idee?

Blocajul cu RADET București trebuie înţeles în cele două aspecte, financiar și tehnic. Blocajul financiar este provocat de neachitarea de către RADET a facturilor de energie termică, reprezentând marfă produsă, livrată și neîncasată. Blocajul tehnic provine din situația precară a magistralelor de transport, care a condus la pierderi energetice mari, de până la 30%. Regimul hidraulic al sistemului a consemnat scăderi permanente ale parametrilor specifici: debite și presiuni, atât pe tur, cât și pe retur. În prezent, aceștia sunt la circa 30% din valoarea paramterilor pentru care a fost proiectat întregul sistem de termoficare.

Soluția care “a ieșit din cărți”, din motive legal întemeiate, a fost cea prin care ELCEN ar fi trebuit să treacă în administrarea Primăriei Municipiului București, după care, împreună cu un RADET transformat în societate comercială, ar fi trebuit să formeze noul SACET.

Fuziunea ELCEN-RADET nu „a ieșit din cărți”. De altfel, ELCEN dorește să înființeze, cât mai repede posibil, un proiect pilot pe zona Grozăvești, proiect ce constă în constituirea unei noi entități Grozăvești, care, împreună cu sistemul de transport și distribuție aferent (un SACET mic), vor dovedi fezabilitatea și fiabiltatea acestui sistem. Similar, și celorlalte centrale ale ELCEN li se pot aronda și rețelele de transport și distribuție a energiei termice, bineînțeles cu personalul aferent de la RADET. Vor rezulta, astfel, patru entități tip SACET, care pot fi gestionate mult mai bine, din toate punctele de vedere.

Bineînțeles că aceste proiecte nu pot fi puse în practică decât cu ajutorul și participarea tuturor factorilor implicați, începând cu ELCEN și continuând cu RADET, PMB și Ministerul Energiei.

Cu privire la construcția de centrale termice de cartier, trebuie spus că dacă centralele termice vor fi dimensionate corespunzător și destinate zonelor din Capitală cu deficit de energie termică, atunci ele ar putea fi binevenite. Oricum, investiția, în mod obligatoriu, va face obiectul unui studiu de fezabilitate, care va scoate în evidență rentabilitatea sau nerentabilitatea sa.

Totodată, este cunoscut faptul că Uniunea Europeană încurajează cogenerarea de înaltă eficiență, iar cele mai mici costuri de producție a energiei electrice și termice sunt în unitățile de cogenerare de înaltă eficiență. Azi, ELCEN respectă întru totul cerințele de cogenerare și, mai ales, de mediu, dovadă fiind faptul că unitățile energetice utilizate sunt calificate și beneficiază de bonus, conform schemei de sprijin.

Totuşi, ELCEN are de retehnologizat şi de modernizat un volum important de capacităţi de producţie.

ELCEN se confruntă cu următoarele constrângeri:

• Până în anul 2020, societatea trebuie să modernizeze sistemul de ardere de la 6 cazane energetice de abur de 420 t/h fiecare;
• Până în anul 2023, societatea trebuie să pună în funcțiune grupuri noi de tip ciclu combinat (turbină cu gaz, cazan recuperator, turbină cu abur), capabile să producă simultan energie electrică și termică în condiții de înaltă eficiență;
• Raportul dintre necesarul de energie termică din perioada sezonului cald, vara, și necesarul de energie termică din perioada sezonului rece, iarna, este de aproximativ 1 la 12. Mai precis, Bucureștiul consumă vara circa 140-160 Gcal/h, iar în sezonul rece, iarna, circa 1600-1800 Gcal/h. Aceste realități obligă ELCEN să pună în funcțiune și instalații de vârf pentru producerea energiei termice, instalații cunoscute sub denumirea de CAF-uri (cazane de apă fierbinte), în fiecare dintre cele 4 centrale ale sale.

Punerea în funcțiune a obiectivelor de mai sus va asigura furnizarea de energie termică de calitate către consumatorii finali, mai ieftin decât în prezent. ELCEN a demarat, deja, programul de modernizare și reînnoire a parcului energetic, astfel că este în plină desfășurare procedura de achiziție privind modernizarea a două CAF-uri de 100 Gcal/h fiecare, în CTE București Vest și CTE Grozăvești. Pentru CTE Grozăvești, este în curs de demarare o procedură de achiziție a unei unități de cogenerare de înaltă eficiență, extrem de performantă, de tip ciclu combinat.

ANRE a avansat posibilitatea – impusă de declinul puternic al preţurilor la gaze naturale – de a renunţa până la finalul acestui an la calendarul de liberalizare a preţurilor la gaze pentru populaţie. În ce fel v-ar afecta o asemenea decizie? O vedeţi necesară, binevenită sau dimpotrivă?

O măsură de renunțare la calendarul de liberalizare a prețurilor la gazele pentru populație ar fi benefică pe termen scurt, având în vedere nivelul scăzut al prețurilor gazelor naturale din import, din acest moment. Considerentul rămâne valabil doar în situația în care ANRE, prin modificări și/sau interpretări ale Codului rețelei pentru sistemul național de transport al gazelor naturale, nu va impune anumite tarife discriminatorii care să impiedice achiziția de gaze naturale ieftine din import.

Pe termen mediu și lung, trebuie să ținem cont de volatilitatea prețurilor petrolului și ale produselor petroliere pe piața internațională. Acestea ar putea avea evoluții crescătoare, ceea ce, implicit, ar conduce la creșterea prețului gazelor naturale, inclusiv la gazul folosit la producerea energiei termice pentru populație. În aceste condiţii, măsura de liberalizare ar putea crea dificultăți atât pentru populație, cât și pentru producătorii de energie termică pentru populație.

Din acest motiv, ELCEN consideră că și pe viitor, prețul gazelor naturale pentru populație (inclusiv al gazelor naturale utilizate de producătorii de energie termică pentru populație) ar trebui să fie controlat de autoritatea de reglementare, desigur, într-o formă agreată cu Uniunea Europeană.

Electrocentrale București va fi afectată de o evoluție crescătoare a prețurilor la gazele naturale pentru populatie, care desigur se va răsfrânge, în final, asupra prețului energiei termice pe care ELCEN o livrează pentru populația bucureșteană.

Care sunt planurile de investiţii pentru 2016 şi cum anticipaţi să evolueze principalii indicatori financiari pentru ELCEN?

Bugetul de venituri și cheltuieli al societății pentru anul 2016 nu a fost încă aprobat de către Guvern, dar este prevăzut cu profit. ELCEN își propune un program foarte ambițios, în ceea ce privește investițiile și proiectele acestui an. Practic, până în 2023, compania trebuie să înlocuiască peste 50% din capacitatea actuală de producție. O parte din unitățile energetice actuale se apropie de durata maximă de viață, fiind depășite atât din punct de vedere tehnic (depășire fizică și morală), cât și din punct de vedere al respectării legislației de mediu, nemaiavând drept de funcționare.

Dacă toți factorii implicați în această problematică vor sprijini acțiunile propuse de ELCEN, atunci, începând cu anul 2023, sistemul de alimentare cu energie termică a municipiului București va fi asigurat prin capacități moderne, fiabile, cu costuri semnificativ reduse la nivelul consumatorului final.

–––––––––––––-

Articolul integral poate fi citit în numărul din mai 2016 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești numărul următor (septembrie 2016), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție.