România a devenit un lider în domeniul energiei regenerabile, pe baza angajamentului puternic al guvernului, a unui cadru juridic transparent și a unor finanțări inovatoare. Maria De Melo, director pentru politici energetice la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), consideră România o povestea de succes, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a licitației pentru contractele pentru diferență (CfD) – aceasta a atras atenția altor țări care vor să obțină rezultate similare.

Cu ocazia conferinței “Abordare internațională: Viitorul energetic al României”, organizate de Energynomics la Londra, De Melo a subliniat că drumul României spre statutul de lider în domeniul energiei regenerabile s-a întins pe mai mulți ani. BERD a început să lucreze  cu guvernul român la cadrul privind CfD încă din 2020, înainte de pandemia COVID-19. Colaborarea a inclus elaborarea unor politici ample, implicarea mai multor instituții și structurarea atentă a licitațiilor pentru a atrage investiții private.

„Ceea ce a realizat România și calea pe care a urmat-o pentru a deveni un lider în domeniul energiei regenerabile este cu adevărat u model”, a declarat De Melo. „Reușita a fost observată deja de alte țări cu care lucrăm și care au vrut, de asemenea, să știe: ‘Cum au reușit românii? cum o obținut acest succes? Putem obține aceleași prețuri?'”

Unul dintre factorii cheie a fost capacitatea României de a comunica planuri clare pentru dezvoltarea energiei regenerabile pe termen lung. Guvernul a stabilit un obiectiv de 10 GW în noi capacități și 1,5 GW prin intermediul CfD până în 2024, oferind dezvoltatorilor predictibilitate cu privire la oportunitățile de investiții. În plus, România s-a angajat să organizeze licitații suplimentare de CfD după 2024, asigurând stabilitate la nivelul pieței și permițând investitorilor să își planifice proiectele în mod strategic.

Puncte forte în materie de politici și de reglementare

O componentă esențială a succesului României a fost capacitatea sa de a pune în aplicare un cadru juridic solid și transparent. Acest cadru a fost conceput prin decizii guvernamentale clare, legislație secundară și cooperare între instituții-cheie precum Transelectrica și OPCOM. Normele bine definite au oferit investitorilor încrederea că proiectele lor nu vor fi afectate de modificări bruște ale reglementărilor – o problemă care a descurajat investițiile pe alte piețe.

Schema CfD din România a fost concepută având în vedere flexibilitatea, permițând dezvoltatorilor să liciteze inclusiv pentru părți din proiectele lor, asigurând în același timp contracte bilaterale (PPAs) pentru restul. În plus, nu au existat restricții privind integrarea stocării în baterii în proiectele susținute de CfD, ceea ce a îmbunătățit viabilitatea financiară.

„Dezvoltatorii au avut libertatea să liciteze pentru o parte din capacitatea de generare a parcului și să încheie contracte bilaterale pentru restul. Acest lucru a ameliorat calculele economice ale proiectului și a permis ca prețurile CfD să fie mai competitive din perspectiva consumatorilor”, a explicat De Melo.

Finanțare inovatoare prin vânzarea de credite de carbon

Spre deosebire de multe țări din UE care finanțează subvențiile pentru energia din surse regenerabile prin taxe aplicate consumatorilor, România și-a valorificat alocarea de credite de carbon în cadrul Fondului de modernizare al UE. Prin vânzarea acestor credite de carbon, țara își poate finanța programele de energie regenerabilă fără a veni cu costuri suplimentare consumatorilor de energie electrică. Acest model de finanțare a atras atenția altor state membre ale UE care caută modalități mai eficiente de a sprijini dezvoltarea energiei regenerabile.

„Este un model inovator la nivelul Uniunii Europene”, a remarcat De Melo. „Multe alte țări vin acum și caută soluții similare folosind banii din Fondul de modernizare.”

O altă lecție importantă din abordarea României a fost importanța dialogului cu piața. Guvernul a colaborat activ cu investitorii și dezvoltatorii pentru a rafina structura licitației și pentru a răspunde preocupărilor. Acest proces iterativ a contribuit la eliminarea restricțiilor inutile și la îmbunătățirea eficienței generale a mecanismului CfD.

Pe măsură ce România se pregătește pentru următoarea rundă de licitații CfD, atenția se îndreaptă către noi oportunități, cum ar fi dezvoltarea energiei eoliene offshore. Modelul românesc a influențat deja politicile energetice din întreaga Europă, iar progresele sale viitoare vor continua probabil să stabilească repere pentru regiune.

„Guvernul român a sprijinit 1,5 GW direct prin CfD-uri, dar capacitatea totală a acestor proiecte este mult mai mare”, a concluzionat De Melo. „Acest lucru demonstrează modul în care resursele publice pot fi utilizate pentru a mobiliza investiții semnificativ mai mari din sectorul privat. Rezultatele vorbesc de la sine.”

Conferința “Abordare internațională: Viitorul energetic al României” a fost organizată de Energynomics cu susținerea partenerilor AJ Brand, Elektra Renewable Support, Adrem Asset Management, Enexus, Nofar Energy, Parapet, Wiren..