Fabricile de ciment au șansa de a ajunge din poluatori neți, depoluatori neți, prin implicarea în așa-numita co-procesare a deșeurilor. Vorbim despre un procedeu industrial experimentat deja de peste 4 decenii la nivel internațional, care începe să devină interesant și din perspectiva beneficiilor de business. Mai exact, investițiile pentru înlocuirea cu deșeuri a materiilor prime și a combustibililor fosili se traduc în avantaje financiare pentru fabricile de ciment din România.
Valorificarea deșeurilor diferă în funcție de tipul deșeului supus procesării. Deșeurile care au conținut energetic pot fi valorificate prin substituirea combustibilor fosili de către acestea, iar cele care au compoziție mineralogică interesantă pot fi reciclate pentru substituirea materiilor prime și crearea de cimenturi alternative.

Mihai Rohan, președintele Patronatului din Industria Cimentului Și A Altor Produse Minerale Pentru Construcții din România (CIROM), este de părere că această soluție industrială este una optimă pentru valorificarea energetică și materială a deșeurilor. Prezent la conferința “Viitorul Mediului”, el a declarat că fabricile de ciment din România pot acum afirma nu doar că nu mai poluează, dar și că se implică activ în rezolvarea unei importante probleme sociale și de mediu.

7,5 milioane tone de deșeuri municipale în fiecare an

Cantitatea de deșeuri municipale generate în fiecare an este de aproximativ 7,5 milioane tone, iar cea mai mare parte ajunge să fie depozitată la gropile de gunoi. Înlocuirea resurselor naturale cu aceste deșeuri, sortate cu atenție și în condiții strict controlate, poate fi o soluție viabilă pentru societate, pentru mediul natural, dar și pentru industrie. Impactul este major. Spre exemplu, cantitatea de deșeuri industriale și municipale co-procesate în industria cimentului în perioada 2004-2012 este de aproximativ 1 milion de tone, adică echivalentul deșeurilor municipale generate într-un an de 10 orașe cu peste 250.000 de locuitori. Prin procesarea acestei cantități se apreciază că s-au salvat cel puțin 700.000 de tone de resurse naturale, iar amprenta de carbon s-a diminuat cu tot atâtea tone.
În prezent, gama de deșeuri care pot fi co-procesate este destul de vastă. Fabricile de ciment au fost deja autorizate să proceseze peste 100 de tipuri de deșeuri și există echipamentele pentru manevrare, procesare și monitorizare. Acestea sunt capabile să proceseze deșeuri menajere sortate, hârtie și carton, plastic, deșeuri de lemn, anvelope uzate, deșeuri petroliere (uleiuri uzate, gudroane și pământuri contaminate, pielărie, vopsele uzate, etc. Încă nu pot fi procesate deșeurile nucleare, cele medicale de natură infecțioasă ori bateriile.

Avantajele co-procesării deșeurilor

Deceniile de dezvoltare ale acestei proceduri au permis să fie create echipamentele și cunoștințele necesare managementului său. În primul rând, procedeul permite să se valorifice simultan atât conținutul material cât și cel energetic al deșeurilor. Trebuie spus că există deja temperaturile înalte care garantează distrugerea totală a compușilor organici. În al doilea rând, în urma co-procesării nu rezultă zgură sau cenușă care să necesite o depozitare ulterioară.
Mai mult, se conservă cantități importante de resurse naturale prin substituirea pe care am amintit-o mai sus. Alte avantaje privesc reducerea emisiilor totale de gaze cu efect de seră și asigurarea, în condiții controlate, a trasabilității, precum și deplina siguranță a populației și a mediului înconjurător. Co-procesarea asigură și diminuarea cantităților depozitate și riscurile inerente de mediu create de acestea.

Sprijin politic pentru co-procesarea deșeurilor

Co-procesarea deșeurilor poate câștiga rapid teren, întrucât există un sprijin guvernamental și parlamentar pentru intruducerea și aplicarea unor standarde de management al deșeurilor mai ridicate. Experți apreciază că Legea 211/2011 privind managementul deșeurilor are efecte benefice pentru introducerea unor sisteme de management de mediu și al calității mai bune decât cele cu care am fost obișnuiți. Ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, a declarat tot în cadrul conferinței “Viitorul Mediului” că este gata la nivelul Ministerului Strategia pentru Managementul Integrat al Deșeurilor.
România s-a angajat ca până în 2020 să reducă la jumătate cantitatea de deșeuri menajere, apreciată acum la peste 5 milioane de tone anual. Președintele Agenției pentru Protecția Mediului, Mihail Fâcă, consideră că procedura co-procesării reprezintă și un nou pilon de a face afaceri, iar managementul integrat al deșeurilor de la nivelul județelor poate ajuta în acest sens, cel puțin în zona sortării. Agenția pentru Protecția Mediului ia măsuri suplimentare și a decis să investească într-un laborator acreditat de analiză pe componenta emisiilor. Astfel ar deveni mai simplu pentru agentul economic să identifice istoricul, utilizarea sau amplasarea unui deșeu înregistrat.