Eficiența energetică este o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană, aceasta promovând principiul „eficiența energetică pe primul loc” prin mai multe surse de co-finanțare a investițiilor, iar autoritățile române caută soluții pentru bifa cât mai multe dintre țintele asumate, a declarat Matei Dimitriu, Consilier, Direcția Eficiență Energetică, Ministerul Energiei, în cadrul evenimentului “Eficiență energetică pentru tranziție energetică” organizat la Oradea de Energynomics împreună cu Fondul Român pentru Eficiența Energiei – FREE și Direcția pentru Eficiență Energetică din cadrul Ministerului Energiei.

”Este vorba despre multe ținte pe care trebuie să le analizăm nu atât prin prisma challenge-ului în sine, cât a ce putem face având în vedere că resursele sunt limitate. Probabil că trebuie identificte soluții ca să găsim într-o axă de finanțare mai multe beneficii. Trebui să gândim mai sistemic și să calculăm cum anume putem să bifăm mai multe elemente cu acei bani”, a spus Dimitriu.

Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică a impus statelor membre să ia măsuri în materie de eficiență energetică, pentru a îndeplini obiectivul de reducere a consumului anual de energie al UE cu 20% până în 2020. În 2018, în pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, s-a stabilit un nou obiectiv de reducere a consumului final de energie cu cel puțin 32,5 % până în 2030.

În iulie 2021, Comisia a propus un nou obiectiv, respectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și neutralitate din punct de vedere climatic până în 2050. Noua formă a Directivei este în negociere.

Președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului European au ajuns în 10 martie 2023 la un acord politic să asigure în mod colectiv o reducere a consumului final de energie cu cel puțin 11,7% în 2030, comparativ cu previziunile privind consumul de energie pentru 2030 efectuate în 2020.

Aceasta înseamnă o limită superioară a consumului final de energie al UE de 763 de milioane de tone echivalent petrol și de 993 de milioane de tone echivalent petrol pentru consumul primar.

În România au fost lansate mai multe inițiative menite să vină în întâmpinarea cerințelor UE. Una dintre aceste inițiative este programul de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii și operatorilor economici din domeniul HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp și 100 kWp, necesară consumului propriu. Surplusul de energie ar urma să fie livrat stațiilor de reîncărcare a mașinilor electrice și în sistemul energetic național .

Potrivit lui Dimitriu, prin acest program au fost depuse 2.500 de dosare dintre care 1835 au fost acceptate și au fost semnate contracte de finanțare cu o valoare totală de 600 milioane de lei.

Programul Electric-up are nevoie însă de îmbunătățiri pentru creșterea vitezei de prelucrare a dosarelor depuse.

”Am identificat deja căi și lucrăm la îmbunătățiri. Discutăm inclusiv introducerea de pompe de căldură în acest mix cu bateriile de stocare și cu centralele fotovoltaice. Problema este că vreo 70% din proiecte au fost depuse în ultima perioadă de derulare a programului și e greu de gestionat din punct de vedere administrativ”, a adăugat Dimitriu.

El a mai spus că în zona de asigurare a eficienței energetice în sectorul industrial sunt foarte puține proiecte depuse, dar autoritățile caută modalități de încurajare a companiilor să aplice pentru finanțări. Totodată, ministerul Energiei intenționează ca în curând să lanseze un ghid  de finanțare pentru proiectele de producere a energiei din deșeuri menajere, întrucât există interes din partea potențialilor beneficiari.

Conferința de la Oradea a fost a doua dintr-o serie de 5 programate de platforma de comunicare Energynomics, Fondul Român pentru Eficiența Energiei – FREE și Direcția pentru Eficiență Energetică din cadrul Ministerului Energiei. Proiectul este finanțat prin Granturile Norvegiene 2014-2021.