Valoarea pe care statul ar trebui să o restituie operatorilor economici din Fondul pentru Tranziție Energetică nu poate fi estimată în prezent, suma de 27 de miliarde de lei vehiculată în presă fiind una eronată, aceasta reprezentând întreaga sumă virată în ultimii doi ani în fond, precizează reprezentanții Ministerului Energiei.

„Ministerul Energiei precizează că suma de 27 de miliarde de lei vehiculată în anumite articole de presă, reprezentând „suma de restituit” operatorilor economici, este una eronată. Autorii unor asemenea articole s-au referit, în mod greşit, la întreaga sumă virată în ultimii 2 ani în Fondul pentru Tranziție Energetică – sumă care nu va fi restituită în integralitate operatorilor economici, din următoarele motive: 1. Dispozițiile declarate neconstituționale nu vor mai fi aplicabile în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate şi nici în cauzele aflate pe rol în fața instanțelor judecătoreşti, în care aceste dispoziții sunt relevante. Prin urmare, doar operatorii economici care au formulat excepții de neconstituționalitate cu acelaşi obiect declarat neconstituțional de Curte sau care au litigii în curs având ca obiect restituirea sumelor din Fondul pentru Tranziție Energetică vor putea eventual beneficia de recuperarea acestor sume, dacă îndeplinesc şi celelalte condiții solicitate de instanța de drept comun; 2.De asemenea, pot beneficia de restituirea sumelor, cu titlu de excepție, operatorii economici care au o hotărâre judecătorească definitivă prin care li s-au respins sumele, dar care au invocat, pe parcursul procesului, o excepție de neconstituționalitate cu acelaşi obiect declarat neconstituțional de Curte, având astfel deschisă calea revizuirii hotărârii judecătoreşti, conform art. 510 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă”, explică reprezentanții ministerului, conform Agerpres.

Potrivit ME, în prezent, „întrucât nu se cunoaşte numărul subiectelor de drept menționate anterior şi nici cuantumul sumelor solicitate de aceşti operatori economici”, nu poate fi estimată valoarea pe care statul ar trebui să o restituie.

„Acest demers va putea fi realizat abia după publicarea motivării Curții Constituționale a României în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi după inventarierea tuturor litigiilor pendinte la instanța de la care provine cauza (instanța a quo), precum şi a celor pentru care părțile sunt repuse în termenul de revizuire, cu calcularea tuturor petitelor din cererile de chemare în judecată”, punctează aceştia.

Preşedintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a transmis vineri, printr-un comunicat, că deciziile populiste luate de oameni numiți politic în instituții din sectorul energetic şi nu numai, urmează să ne coste foarte mult în viitor, în condițiile în care suprataxarea producătorilor de energie electrică impusă din 2022 a fost declarată neconstituțională.

Acesta preciza că statul a încasat din suprataxarea producătorilor de energie electrică, decisă prin OUG 27/2022, circa 27 de miliarde lei în ultimii doi ani, respectiv 5,43 miliarde de euro, la care s-ar putea adăuga dobânzi de încă trei miliarde de lei (0,6 miliarde de euro).

Afirmațiile preşedintelui AEI vin în urma deciziei Curții Constituționale din data 7 noiembrie 2024 potrivit căreia suprataxarea producătorilor de energie electrică este neconstituțională prin impunerea în 2022 a aşa-numitei contribuții la Fondul de Tranziție Energetică.

„Curtea Constituțională (CCR) a decis că supraimpozitarea producătorilor de energie electrică, prin impunerea în 2022 a aşa-numitei contribuții la Fondul de Tranziție Energetică, constând în veniturile suplimentare ale acestora rezultate din tranzacții angro de vânzare la prețuri de peste 450 lei/MWh (prag redus între timp la 400 lei/MWh), contravine Legii fundamentale a țării”, arăta Chisăliță.

Pe de altă parte, Ministerul Energiei a transmis joi, după decizia Curții Constituționale, că va evalua cu atenție toate aspectele juridice şi tehnice ale deciziei, în vederea identificării celor mai potrivite măsuri pentru a pune viitorul text de lege în acord cu prevederile Constituției, dar şi pentru a asigura stabilitatea pieței de energie şi continuarea protejării consumatorilor finali.

„Decizia Curții a relevat faptul că obligația de a contribui la fondul de tranziție energetică impusă anumitor producători de energie electrică ar contraveni principiilor constituționale referitoare la aşezarea justă a sarcinilor fiscale şi la libertatea economică. Ministerul Energiei subliniază importanța unei analize aprofundate a motivării deciziei pentru a înțelege pe deplin implicațiile acesteia asupra reglementărilor şi a mecanismelor aplicabile în sectorul energetic. Odată ce motivarea va fi disponibilă, Ministerul va evalua cu atenție toate aspectele juridice şi tehnice ale deciziei, în vederea identificării celor mai potrivite măsuri pentru a pune viitorul text de lege în acord cu prevederile Constituției, dar şi pentru a asigura stabilitatea pieței de energie şi continuarea protejării consumatorilor finali”, preciza Ministerul Energiei.

În şedința din data de 7 noiembrie 2024, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate şi a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.15 şi cele ale Anexei nr.6 din OUG nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările şi completările ulterioare, se arată într-un comunicat al CCR.

În esență, Curtea a reținut că prevederile legale criticate care impun obligativitatea achitării contribuției la fondul de tranziție energetică de către anumiți producători de energie electrică nesocotesc, în principal, principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art.56 din Constituție, şi dispozițiile art.45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică şi libera inițiativă, afectând concurența loială şi descurajând producția de energie din surse regenerabile.