Procesul de eliminare a cărbunelui din mixtul energetic național este ireversibil, iar prioritățile României ar trebui să fie înlocuirea instalațiilor vechi cu unele nepoluante, mai ales că infrastructura sistemului energetic este atât de îmbătrânită încât are dificultăți în gestionarea importurilor de electricitate.

”Eliminarea cărbunelui din mixtul energetic nu mai poate fi întoarsă. 2032 este termenul. Deci, e nevoie ca acele capacități pe cărbune să fie înlocuite cu unele verzi astfel încât sistemul energetic să nu rămână fără capacități energetice și cu o infrastructură îmbătrânită care nici măcar nu mai poate accepta importurile”, a declarat Elena Popescu, director general al Direcției generale de politici energetice și green deal din Ministerul Energiei, la conferința „Mai multe regenerabile pentru România”, organizată de Energynomics.

Pentru a atinge acest obiectiv este foarte important ca energiile regenerabile să fie privite ca o parte integrantă a sistemului energetic național, iar nu separat. Elena Popescu a precizat că la nivelul ministerului există ”îngrijorări reale” legate de investițiile necesare a fi realizate în infrastructura energetică. Dacă înlocuirea capacităților pe cărbune nu se face la timp, atunci ”sistemul energetic va avea o mare problemă”.

Pentru a încuraja această transformare, ministerul Energiei lucrează la schema contractelor pentru diferență, care să atragă noi investiții în România. ”Avem o schemă pentru regenerabile, este o gândire inovatoare care combină o schemă de ajutor de stat și Fondul de Modernizare pentru alimentarea mecanismului cu lichiditatea necesară. Este un element complex, pe care îl avem ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR, deci suntem și sub presiunea timpului. Suntem într-o ușoară întârziere, dar sper să recuperăm”, a afirmat Popescu.

În acest deceniu, potrivit angajamentelor prin PNRR, România ar urma să includă în schema contractelor pentru diferență (CfD) capacități de producere a energiei din surse regenerabile de 10 GW. Potrivit lui Popescu, mecanismul pregătit de România este o premieră la nivel european și dacă se va dovedi funcțional, modelul ar putea fi replicat în alte țări. Pentru ca mecanismul să funcționeze, toate instituțiile din România implicate în sectorul energetic trebuie să înțeleagă că ”fiecare are ceva de făcut în plus”, a subliniat Elena Popescu.

Prin mecanismul CfD autoritățile intenționează să reducă presiunea prețului energiei la nivelul consumatorului final. ”Vom folosi consumatorul final pentru alimentarea fondului numai dacă se vor epuiza resursele din Fondul de Modernizare, ceea ce nu este plauzibil, întrucât toată schema CfD se ridică la 3 miliarde [de euro], iar Fondul de Modernizare are 15 miliarde”, a precizat directorul.

De altfel, ”interesul pentru regenerabile este fantastic”, dar și țintele privind ponderea acestora în mixtul energetic sunt tot mai mari. Dacă în 2007 se vorbea despre o țintă de 20%, aceasta a crescut în 2018 la 32%, iar discuțiile actuale de la Bruxelles urmăresc majorarea ei la cel puțin 40%.

Acest lucru este fezabil pentru că România este una dintre cele zece state care vor beneficia de bani prin Fondul de Modernizare, care va fi alimentat cu sume provenite din alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. ”Pentru România înseamnă cam 15 miliarde de euro, destinate modernizării sectorului energetic până în 2030. Un procentaj de 70% din acest fond trebuie să meargă către proiecte prioritare, care înseamnă regenerabile și infrastructura aferentă, iar 30% către altele. Prin Green Deal se are în vedere ridicarea la 80% a cotei pentru proiectele prioritare”, a menționat Popescu.

Adaptarea legislației pentru crearea acelor condiții necesare dezvoltării energiilor regenerabile implică toate autoritățile locale și administrative și toate ministerele care trebuie ”să își reformuleze reglementările pentru a facilita regenerabilele”.

”Acest lucru înseamnă o presiune foarte mare nu atât pe industria de dezvoltare a regenerabilelor, pentru că este clar că e momentul lor și nu există bariere în calea dezvoltarea lor. În schimb e o presiune fantastică pe Transelectrica, pentru că dacă dezvoltarea infrastructurii nu merge în pas cu dezvoltarea regenerabilelor, nu ne putem atinge obiectivele”, a mai spus Elena Popescu.

Conferința „Mai multe regenerabile pentru România” a fost organizată de Energynomics cu sprijinul partenerilor noștri între care ABB, ACE Industrial Software, BCR, Consolight, Eaton Electric, Elektra Renewable Support, EnergoPower, European Energy, Finder, Geminox, Huawei, ING Bank, LAPP Romania, Marsh & McLennan Companies, Phoenix Contact, Photomate, Prime Batteries Technology, REI Grup, Renomia-Gallagher, Valmont, Volt, Wiren România, Wise Finance Solutions.