Acesta este transcriptul mesajului transmis de Melania Mirea, Director Executiv și membru în Directoratul BCR Pensii, cu prilejul Energy Strategy Summit, desfășurat pe 4 Iunie la Palatul Cantacuzino din Bușteni.

Pentru a schimba puţin tonalitatea sau subiectul evenimentului extraordinar de interesant de astăzi, am pregătit un punct de vedere în ceea ce priveşte fondurile de pensii, ca subiect larg în România, aşa încât cu permisiunea dumneavoastră în următoarele minute o să încercăm să dezbatem puţin dacă avem nevoie de fonduri de pensii în România şi dacă ele sunt importante în economia locală. Aşa cum probabil ştiţi, fondurile de pensii investesc în proiecte pe termen lung în economia locală, iar acţiunile şi investiţiile făcute au un impact foarte mare asupra comunităţii locale.

Noi susţinem că fondurile de pensii au un dublu rol crucial: rolul de finanţator al economiei româneşti, şi rolul social prin stimularea economisirii, atât la nivelul angajatorilor, cât şi la nivelul angajaţilor, economisire pe termen lung pentru momentul de pensionare. Fondurile de pensii deţin şi devin investitori importanţi în companiile româneşti de interes strategic naţional, prin cele 4,5 miliarde de euro active nete.

Aceasta este suma pe care fondurile de pensii din România au investit-o în diverse instrumente financiare. Aceste 4,5 miliarde de euro reprezintă în acest moment peste 3% din produsul intern brut al României şi ce este foarte relevant, mai ales pentru discuţiile de astăzi, investiţiile se ridică în sume importante în companii româneşti, în companii care dezvoltă infrastructura ţării.

Mai precis, 497 de milioane de lei în acţiuni Romgaz, 354 de milioane de lei în acţiuni Petrom, 278 de milioane de lei în acţiuni Electrica, 261 de milioane de lei în Transgaz şi 170 de milioane de lei în acţiuni Transelectrica. Evident că lucrul acesta este îmbucurător pe de o parte, dar pe de altă parte există şi un lucru mai puţin încurajator pentru noi ca sector. Dacă ar fi să ne referim la trend-urile demografice ale următorilor 10-20 de ani, sustenabilitatea sistemului public de pensii nu este ceva pe care noi putem paria, ba dimpotrivă, noi spunem că este critic acest sector.

Astăzi, poate că ştiţi, un salariat susţine 1,2 pensionari în România, urmând că în perioada următoare, în următorii 10 ani spunem noi, un angajat să susţină 1,5 pensionari în România. M-aş opri asupra acestei cifre de 1,5 care poate nu spune nimic, dar în fapt are efecte directe negative asupra evoluţiei viitoare a economiei româneşti. Spun acest lucru pentru că, odată cu scăderea populaţiei active, va scădea şi produsul intern brut potenţial al României prin reducerea contribuţiilor de stat plătite de angajaţii de acum şi angajaţii viitori şi în acelaşi timp crescând cheltuielile cu asistenţă socială şi cheltuielile medicale.

Cu permisiunea dumneavoastră, pentru a susţine şi mai profund impactul social vă mai aduc în atenţie câteva cifre ale viitorului. Dacă astăzi rata de înlocuire a câştigului nostru salarial cu pensia de stat este de aproximativ 41%, în viitor această rată de înlocuire va fi de 28%, şi asta este o variantă optimistă.

Și mai este ceva foarte important: statul cheltuie în momentul acesta aproximativ 9,8% din PIB pentru pensiile românilor, urmând ca în următorii zeci de ani această pondere să se ridice la 13,5% din PIB. Este sustenabil sistemul public de pensii în aceste condiţii? Vă las pe dumneavoastră să trageţi concluziile. Este foarte important să stimulăm economisirea pe termen lung în România.

Lucrul acesta nu ţine neapărat de cultura pe care o avem în general, de aceea dacă ar fi să ne gândim puţin la evoluţia sistemului, noi am avut o evoluţie foarte bună pentru această perioadă în România, a trecut o criză peste noi. În ciuda acestui lucru avem 6,3 milioane de participanţi în Pilonul 2, în pensia privată obligatorie, şi aproape 345.000 de români în zona de pensie voluntară, pensia facultativă Pilonul 3.

Ca număr poate nu este mare, mai ales pe zona de pensie facultativă, însă dacă ar fi să mă gândesc la randamentele pe care noi le-am oferit în această perioadă, ele într-adevăr sunt interesante. Pentru a vă aduce în atenţie doar o cifră, pe zona Pilonului 2, noi am oferit un randament de 11,1%, anualizat pe toată această perioadă, iar în ceea ce priveşte Pilonul 3, randamentul oferit a fost de 8,2% anualizat pe toată această perioada, începând din 2007, de când a început reforma sistemului public de pensii.

Dacă la început făceam menţiunea că ponderea pe care o au fondurile de pensii în PIB este de 3%, în următorii 5 ani trend-urile arată că fondurile de pensii vor avea o pondere de aproape 10% din PIB-ul României, adică 96 de miliarde de lei. Lucrul acesta este poate relevant şi în audienţa de astăzi şi în multiple alte audienţe, din perspectiva în care noi credem că ceea ce am susţinut astăzi reprezintă cumva răspunsul la întrebarea dacă avem nevoie de fondurile de pensii în România şi acum şi în următorii ani.

Vă mulţumesc foarte mult.