Sistemul energetic naţional îşi arată limitele tehnice, fiind supus unui stres termic neobişnuit, iar printre cauzele pentru limitele în producţia de energie electrică şi pentru preţurile mari pe pieţele de energie se numără elemente precum incoerenţele în adoptarea unei Strategii Energetice Naţionale, birocraţie şi o abordare populistă, consideră Alessio Menegazzo, CEO şi country manager al PPC (fostul Enel) în România.
„Supus unui stres termic neobişnuit – cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius pentru mai multe zile consecutive – sistemul energetic naţional îşi arată limitele tehnice. Cauzele pentru limitele în producţia de energie electrică, precum şi pentru preţurile mari pe pieţele de energie, sunt multiple, dar se rezumă la elemente precum incoerenţele în adoptarea unei Strategii Energetice Naţionale, birocraţie şi o abordare populistă, toate acesta contribuind la amânarea beneficiilor colective aduse de tranziţia energetică, un proces care se întâmplă deja în alte state UE”, a scris Alessio Menegazzo pe Linkedin, conform Agerpres.
Potrivit acestuia, creşterea numărului de cetăţeni români care au investit inclusiv proprii bani pentru a deveni prosumatori a diminuat efectele dificultăţilor din sectorul de producţie, însă au generat şi probleme – în creştere – pentru gestionarea reţelelor, prin inducerea de dezechilibre în anumite intervale orare.
„Propunerea de lege prin care se doreşte adopţia soluţiilor de stocare pentru producţia casnică descentralizată este una oportună. Stocarea oferă oportunitatea unei tranziţii energetice ordonate, una rezilientă la momente de şoc determinate de vreme, de limitări tehnice sau comerciale”, a punctat directorul PPC.
În opinia sa, o strategie energetică bine planificată şi coerentă, care ar permite maximizarea beneficiilor pentru toţi clienţii, trebuie să meargă împreună cu investiţiile în digitalizarea reţelelor, un proces care trebuie accelerat şi încurajat în mod corespunzător.
„Tranziţia energetică fără o planificare strategică generează deja cazuri nefericite în Europa. De exemplu, în cazul Olandei, o politică accelerată de electrificare şi de instalare de surse de producţie cu caracter variabil, dar necorelată cu întărirea reţelelor de transport şi distribuţie sau cu investiţii semnificative în soluţii de stocare, a dus la dezechilibre tehnice majore, la timpi mari de aşteptare pentru noi racordări sau, în anumite situaţii, la acţiuni de limitare a producţiei prin ordine de dispecerizare. În România, aceste dezechilibre (precum şi lipsa unor politici bine planificate) deja generează provocări în operarea reţelelor, precum şi nemulţumiri în rândul prosumatorilor. Soluţiile de stocare locală pot ameliora aceste probleme, prin asigurarea unui spaţiu ‘tampon’ între nivelul producţiei şi reţelele subdimensionate, precum şi a unei ‘punţi’ între orele de producţie de vârf (ziua) şi cele de consum de vârf (seara)”, a explicat Menegazzo.
El subliniază că instalarea de echipamente de stocare pentru prosumatori va aduce multiple avantaje, atât din punct de vedere tehnic, prin gestionarea eficientă a energiei – prin prelungirea utilizării energiei electrice produse local, astfel încât aceasta să fie consumată chiar şi în orele fără radiaţie solară – cât şi din punct de vedere comercial, optimizând schimburile comerciale între clienţi şi furnizori. Beneficiile, spune el, nu vor fi limitate doar la prosumatori, ci vor ajuta reţelele electrice, reducând congestiile, gestionate cu tot mai mare dificultate.
„În acest context, susţinerea prosumatorilor poate şi trebuie să continue prin diferite soluţii, potrivite locului de consum. Se pot întrevedea subvenţii similare celei existente azi, dar care să includă şi soluţii de stocare sau – luând în seamă scăderea costurilor pentru panourile electrice – subvenţiile se pot îndrepta cu preponderenţă spre soluţii de stocare, aspect ce va genera acelaşi efect benefic de scădere a preţului tehnologiei, pe termen mediu”, a punctat oficialul PPC.