Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) şi Ministerul Energiei analizează introducerea unei scheme de sprijin pentru consumatorii care vor să-şi producă singuri energia electrică şi să livreze surplusul în sistemul energetic naţional, a declarat, joi, Emil Calotă, vicepreşedintele ANRE, în cadrul unei conferinţe pe tema soluţiilor tehnologice inteligente.

Această schemă urmează să fie aplicată capacităţilor de producere a energiei din surse regenerabile cu o putere instalată de până la 500 kW, conform Agerpres și economica.net.

“Bineînţeles că realitatea de multe ori depăşeşte nivelul de reglementare şi de decizie politică şi sunt foarte mulţi cetăţeni în România care doresc să devină prosumeri (producători şi consumatori de energie în acelaşi timp – n.r.), să-şi facă propria instalaţie de producere şi consum de energie electrică. Din punctul acesta de vedere ne-am propus ca prioritate să discutăm cu operatorii de reţea şi cu mediul de afaceri. Cu atât mai mult cu cât prosumerii în toată Europa şi în toată lumea – de pildă în SUA există un adevărat boom în acest moment – se bazează pe industria solară, pe microcapacităţile instalate pe acoperişuri de case locuinţe colective, ferme, parcări, supermarketuri şi aşa mai departe. În opinia mea, trebuie urgent să găsim rezolvare din punctul de vedere al reglementării şi al modului de a susţine aceste investiţii la nivel individual sau la nivel de IMM-uri”, a spus Calotă.

Oficialul ANRE a făcut referire la articolul 5 din legea 112/2015, care impune ca ministerul Energiei, împreună cu ANRE, să elaboreze schema de ajutor de stat. Legea 122 a intrat în vigoare în iunie 2015 şi impune un termen de 90 de zile pentru elaborarea schemei şi încă 30 de zile în care Guvenrul să o aprobe, prin Hotărâre.

Art. 5

(1) Ministerul de resort împreună cu ANRE elaborează şi supune spre aprobare Guvernului schema de ajutor de stat pentru sprijinirea producerii energiei din surse regenerabile de energie în centrale electrice cu puteri instalate sub 500 kW pe centrală, prin preţuri reglementate definite pe fiecare tehnologie, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat.

(2) Schema de ajutor de stat prevazută la alin. (1) se elaborează de ministerul de resort împreună cu ANRE, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia de catre ministerul de resort.

În acest context, Emil Calotă a amintit de faptul că în ultimii ani, costurile tehnologice cu asemenea sisteme au scăzut foarte mult în ultimul an.

“Date recente din piaţa americană arată că tehnologia costă 2-2,5 dolari pe Watt-ul instalat, deci sub 2.000 de euro pe kW, faţă de nivelul european din rapoartele de acum un an, de circa 3.000 de euro pe kW instalat. Şi vorbim de instalaţiile de tip kit, care au la bază nu doar panourile solare, ci şi baterii de stocare”, a adăugat oficialul ANRE.

El a subliniat că este necesară o întreagă regândire a sistemului energetic naţional, în noul context tehnologic.

“Până la urmă, în plan energetic, transformările de tip smart, dezvoltările pe care România le cunoaşte, sunt legate de modificări de substanţă ale design-ului sistemului electroenergetic naţional, a relaţiei dintre producători, operatorul de reţea şi consumatorul final. Sistemul nostru, aşa cum a fost moştenit, rămâne unul greoi, unul centralizat, cu capacităţi supradimensionate în toate planurile: producţie, transport, distribuţie, cu elemente de ineficienţă clare care vin din nivelul de operare”, a arătat reprezentantul ANRE.

Calotă a adăugat că dezvoltarea energiei regenerabile în România a creat premisele necesare pentru transformarea sectorului energetic.

“Din acest punct de vedere, intervenţia pe care în ultimii ani sistemul energetic o cunoaşte în planul investiţiilor în unităţile de producţie din surse regenerabile, care sunt baza aşa-numitei componente de generare distribuită, alimentează procesul de redesenare întregului sistem şi, în acelaşi timp, dă şansă consumatorului final să înceapă să gândească schimbarea de furnizor, analiza de oferte alternative, inclusiv dezvoltarea unui concept care intră uşor-uşor în conştiinţa publică, respectiv conceptul de prosumer, consumator final individual care nu doar consumă ceea ce îşi produce, ci şi poate oferi sistemului excedentul de producţie”, a completat Calotă.