Acesta este transcriptul mesajului transmis de Mihai Albulescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, cu prilejul Energy Strategy Summit, desfăşurat pe 4 iunie la Palatul Cantacuzino din Buşteni.

Mulţumesc mult de tot, văd că sunt de serviciu la toate acţiunile domnului ministru, mă trimite, acum trebuie să-l scuzăm pentru că avem foarte multe probleme de rezolvat. În privinţa strategiei energetice eu cred că sunt din 2013 singurul continuator, deci elementul de stabilitate eu sunt, pentru că am rămas sub 3 miniştri. Pe această cale vreau să îi mulţumesc domnului Răzvan Niculescu pentru că a procedat la o treabă foarte importantă, adică această strategie a vrut să o facă cu forţe proprii şi rezultatul final al acestei acţiuni este primul modul, stadiul actual al problemei.

Acest mod trebuie să fie elementul de bază pe care vom pleca mai departe la strategia care va fi creionată. Domnul Mihnea Constantinescu, care este creierul limpede, să-i spunem aşa, al tuturor problemelor din energia electrică, sub egida căruia se fac aceste discuţii, a punctat foarte bine, că să punem pe masă sau trebuie să punem pe masă un document. Acest document nu poate fi prelucrat decât de Ministerul Energiei, care prin structura… prin Constituţie să spunem, este elaboratorul strategiei sau politicilor energetice, motiv pentru care am cerut de la direcţia de specialitate un material în care se spune foarte clar unde ne situăm şi ce vom face în continuare. Permiteţi să dau citire şi după aia să putem să comentăm.

În primul rând, vă mulţumesc pentru ocazia oferită de a prezenta viziunea Ministerului Energiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, asupra strategiei energetice şi asupra problemelor, la care noi, ca for responsabil pentru stabilirea strategiei şi a politicilor, prin care se ating obiective, printre acestea sperăm că vom putea răspunde în cadrul respectivului document. Din punctul nostru de vedere, strategia actualizată va trebui să se concentreze pe îndeplinirea obiectivelor de politică energetică şi de mediu ale Uniunii Europene, obiective asumate de România că stat membru european, cu luarea în considerare a următoarelor deziderate naţionale:

1. securitatea aprovizionării cu energie sigură şi la preţuri suportabile pentru consumatori, care să asigure dezvoltarea socio-economică în contextul decarbonizarii sectorului energetic şi a unei cereri de energie în creştere;
2. protecţia mediului şi limitarea efectelor schimbărilor climaterice;
3. asigurarea competitivităţii economiei româneşti.

Pentru a răspunde acestor 3 deziderate majore, România va avea în vedere realizarea unui mix energetic diversificat, neutru din punct de vedere tehnologic, echilibrat, bazat pe utilizarea eficientă a resurselor de energie primară internă şi a tehnologiilor cu emisie redusă de carbon, în paralel cu diversificarea rutelor de aprovizionare şi a surselor de energie primară. Sursele de energie regenerabilă, energia nucleară şi tehnologiile curate de utilizare a combustibililor fosili vor fi avute în vedere la asigurarea mix-ului energetic şi vor fi corelate cu consolidarea şi modernizarea reţelelor în aşa fel încât preţul energiei electrice pentru consumatori să rămână suportabil, să se menţină competitivitatea economică şi să se evite relocarea industriei autohtone.

După cum cunoaşteţi la nivelul Uniunii Europene au fost fixate obiective de decarbonizare şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul anilor 2020 – 2030 şi perspectivele pentru 2050. În paralel s-a decis constituirea uniunii energetice cu rol esenţial în asigurarea securităţii energetice a Europei şi în combaterea efectelor schimbărilor climaterice. Vectorii cheie ai tuturor schimbărilor preconizate în sectorul energetic european sunt finalizarea pieţei interne europene, eficientizarea consumului de energie şi decarbonizarea industriei energetice. Acestea sunt axele pe care intenţionăm să le avem în vedere în dezvoltarea strategiei energetice naţionale plecând de la necesitatea de a asigura în paralel încadrarea în ţintele europene convenite, dar şi sustenabilitatea şi suportabilitatea procesului de transformare a industriei noastre energetice. În abordarea noastră privim întreaga dezvoltare a sectorului energetic la nivel macroeconomic, ţinând cont de faptul că în final, preţul energiei influenţează competitivitatea industriei, locului de muncă, investiţiile şi veniturile bugetare.

Îmi permit să insist mai mult pentru că toate acestea sunt puse într-un caiet de sarcini pe care o să vi-l pun la dispoziţie săptămâna viitoare, de aceea e foarte bine că ridic aceste probleme, poate se desprind şi alte elemente ca să putem umbla pe caietul de sarcini. Poate unora dintre dumneavoastră vi se pare că accentuez prea des problematica suportabilităţii preţurilor, vreau să subliniez că în toate scenariile analizate de Comisia Europeană, modificările structurale pentru transformarea sistemului energetic sunt semnificative, cheltuielile cu energia electrică vor creşte, preţurile urmând să crească şi ele, pe termen lung soluţia decarbonizarii este cea corectă, avem nevoie de energie curată, de stoparea schimbărilor climaterice, de protecţia mediului, dar această abordare va avea un cost. Rolul nostru, inclusiv prin intermediul strategiei, este de a ne asigura că pornind de la disparităţile dintre statele membre ale Uniunii Europene va exista o distribuţie echitabilă a eforturilor financiare necesare pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene, iar România va beneficia de tot sprijinul necesar.

Direcţiile principale pe care dorim să se concentreze dezvoltarea energetică, durabilă, economică şi socială a României, pe termen mediu şi lung vor viza în principal creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul energetic, producere, transport, stocare, distribuţie şi consum final, decarbonizarea sectorului energetic la costuri minime, încurajarea producerii de energie electrică din surse indigene, integrarea pieţelor naţionale în piaţa internă europeană şi creşterea gradului de interconectare, promovarea resurselor regenerabile într-un cadru de eficienţă a costurilor, dezvoltarea energeticii nucleare în condiţiile de eficientă economică, maximă siguranţă şi securitate nucleară, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dezvoltarea capitalului uman în vederea asigurării implementării strategiei energetice, dezvoltarea cercetării şi inovării în sectorul energetic, dezvoltarea politicilor sociale care să răspundă provocărilor generate de implementarea politicilor energetice, informarea corectă a populaţiei privind transformarea sectorului energetic, impactul acestui proces şi măsurile de protecţie socială.

Vom avea de analizat şi într-un final de luat decizii la o serie de provocări cum ar fi:

• cum va evolua balanţa de energie a României în corelare cu dezvoltarea economico-socială?,
• care va fi mix-ul energetic care va asigura decarbonizarea sectorului energetic în condiţii de competitivitate, siguranţă a aprovizionării şi la preţul cel mai mic suportabil pentru consumatori, evaluat pentru 2020-2030 şi în perspectiva anului 2050?,
• care sunt opţiunile viabile privind reorganizarea şi modernizarea sectorului de exploatare a resurselor energetice primare de producere a energiei electrice?,
• care va fi viitorul sectorului carbonifer?,
• care este viitorul energeticii nucleare?,
• care sunt cele mai eficiente mijloace de protecţie a consumatorilor vulnerabili?

La o parte dintre aceste întrebări, stimaţi colegi, vor răspunde consultaţii pe care urmează să îi selectăm pentru elaborarea strategiei. Pentru altele vor trebui luate decizii strategice la nivel guvernamental, pe tot acest drum sperăm să beneficiem de sprijinul experţilor în domeniu, printre care va aflaţi şi dumneavoastră şi a instituţiilor de specialitate, a societăţii civile şi a mediului academic, în cadrul consultărilor publice pe care le vom organiza. Nu avem în vedere să mulţumim pe toată lumea, este practic imposibil şi chiar neproductiv, vrem doar ca, beneficiind de sprijinul dumneavoastră şi de rezultatele unor dezbateri similare să putem contura o opţiune viabilă şi sustenabilă pentru dezvoltarea sectorului energetic la nivelul anului 2020 – 2030 şi perspectivele noastre pentru anul 2050.

Cam asta a fost ce mi-au dat colegii, pe care bineînţeles mi le însuşesc, pentru că la o parte din aceste documente am participat. Este clar că ce am scris aici corespunde exact cu ce a spus domnul Ambasador Mihnea Constantinescu, nu că nu ne-am vorbit, a fost o întâmplare şi vreau să va mai spun că într-adevăr luni la Luxemburg este o întâlnire a miniştrilor energiei la care voi participa pe partea de eficienţă energetică, dar mai are şi un panel privind LNG-ul şi înmagazinarea gazelor. Deci aici România are o importantă şi trebuie să îşi spună punctul de vedere clar şi răspicat, pentru că noi avem în dezvoltare proiectul AGRI, pe care îl ştiţi foarte bine, care este elaborat studiul de fezabilitate, proiectul tehnic şi vreau să vă mai comunic că pe data de 24 Iunie, la Bucureşti am invitat miniştrii energiei din Azerbaidjan, din Georgia, din România, Ungaria, că să vedem încotro ne îndreptăm cu acest proiect, pentru că nu-i aşa, este a treia sursă de alimentare, cel puţin a treia sursă de alimetare cu gaz a României. Motiv pentru care permiteţi să vă mulţumesc.