Orice schimbare legislativă şi a cadrului de reglementare, în domeniul energiei, afectează în mod negativ investiţiile şi stabilitatea mediului de afaceri, care oricum a fost afectată, în ultimii ani, cel puţin în ceea ce priveşte sectorul regenerabilelor, susţine Mihai Bălan, policy officer în cadrul Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (RWEA), citat de Bursa.

„Într-un moment în care, după ce s-a întâmplat în luna ianuarie, când dincolo de OUG 114/2018, am mai avut şi o «mică criză energetică», cu preţuri foarte mari, ar fi trebuit să ne dăm seama că este o criză de capacitate şi, în următoarele zile după ce am rezolvat-o, să începem să ne uităm la capacităţi şi dezvoltări noi. Trebuie, însă, să vedem cu ce bani facem aceste capacităţi, iar o astfel de schimbare legislativă drastică, precum OUG 114 are rolul de a speria capitalul privat în momentul în care nu prea avem cu ce sa îl înlocuim din capitalul public”, susține Bălan.

OUG 114/2018 loveşte la o scală atat de largă, încât este dificil de cuantificat care este impactul real al acestui act normativ în sectorul energetic, a mai declarat el.

„Producătorii de energie regenerabilă nu pot fi separaţi de furnizori şi de ceilalţi actori din piaţa de energie, deci nu putem fi bucuroşi de efectele sale. Chiar dacă ordonanţa are un impact limitat în privinţa unor anumiţi jucători din piaţă, până la urmă este o taxă în plus care, din punctul nostru de vedere va avea un efect foarte mare viitor. Ne chinuim de atâţia ani să mergem spre liberalizarea pieţei şi, iată, că am şters într-o lună toate realizările pozitive din ultimii câţiva ani”, a explicat reprezentantul RWEA.

În plus, Mihai Bălan este de părere că România ar trebui să ia exemplul Poloniei, atunci când caută metode prin care să obţină un preţ mai mic al energiei electrice.

„Sigur, ordonanţa a avut rolul de a proteja preţul energiei la consumatorul final, dar haideţi să căutăm şi alte metode de a avea un preţ mai mic al energiei electrice. Haideţi să ne uităm la Polonia, o ţară cu care ne comparăm doar când ne convine. La sfârşitul anului trecut, Polonia a organizat o licitaţie pentru 1 gigawatt de capacităţi eoliene. Această licitaţie a adus preţuri între 37-50 euro/MWh. S-a acordat un gigawatt de capacitate energie eoliană, dar bugetul necesar a fost de doar 55% din bugetul disponibil, ceea ce înseamnă că se mai puteau construi încă 850 de megawatti cu bugetul iniţial. Acestea sunt metodele prin care putem să limităm pe viitor preţul la energia electrică. Energia din surse eoliene este cea mai ieftină nouă formă de generare a energiei electrice şi, conform studiilor, până în 2030 vom avea, pe lângă cei 3 gigawatti deja injstalaţi, probabil, încă 3-4 gigawatti în plus”.

Aşadar, dacă vrem un preţ mai mic la energie, trebuie să investim în capacităţi noi de generare a energiei ieftine, a subliniat Bălan, adăugând că tranziţia energetică nu trebuie să însemne sfârşitul companiilor care au în portofoliu tehnologii convenţionale de producere a energiei, ci, poate, doar sfârşitul unor tehnologii.

Conform domniei sale, un studiu de oportunitate, până în 2030, arată că pentru a răspunde nevoilor sectorului energetic românesc, şi pentru a îndeplini ţintele impuse, agreate, la nivel european, prin Acordul de la Paris, investiţiile în tot sectorul de regenerabile se vor cifra la 4,4-6,6 miliarde de euro, până în anul 2030.