###author###
Companiile de utilități trebuie să dobândească abilitatea de a învăța în permanență despre clientul lor pentru a-i putea oferi servicii de calitate personalizate, susține Mihai Macarie, responsabil de eficiență energetică în programul Viitori Lideri Energeticieni ai României (VLER), din Comitetul Național Român al Consiliului Mondial Energiei (CNR-CME). În acest moment, ele realizează în România doar activități de bază, profitabile pentru că sectorul este unul de monopol natural, piața de energie nu este în realitate liberalizată, iar consumatorii nu au motivațiile ori informațiile necesare pentru schimbarea furnizorului. Schimbarea filosofiei de afaceri, curajul de a construi instrumente inedite de loializare și optimizare vor trebui încorporate în misiune și asumate de aceste companii, consideră Mihai Macarie.
Ce viitor au platformele de achiziție și analiză a consumului energetic?
Răspunsul scurt ar fi următorul: viitorul, pur și simplu, este al acestor platforme. Răspunsul lung pornește de la enunțul de maximă generalitate și acceptare „nu putem optimiza ceea ce nu putem măsura”. Din punctul de vedere al unei entități care se află în legătură directă cu clientul său, se creează o nevoie naturală pentru astfel de servicii, dacă este respectată o condiție esențială: piața să fie liberă în mod real, clientul să-și exercite dreptul de a nu mai fi captiv, el își alege furnizorul de electricitate.
Deși acum există pentru o parte din piață această posibilitate, clientul casnic trebuie să afle despre această posibilitate și cum se procedează. Clienții comerciali și cei industriali știu de ea, dar la aceștia vorbim despre un beneficiu de preț (și se întâmplă frecvent să nu existe) și un beneficiu privitor la calitatea energiei achiziționate; calitatea nu se îmbunătățește prin schimbarea furnizorului, ci prin îmbunătățirea rețelei fizice de distribuție, iar furnizorul nu vrea să participe la acest proces. Când aceste două beneficii nu există, cum e cazul la noi, consumatorul industrial nu schimbă furnizorul.
Doar într-o piață competitivă cu adevărat vor începe companiile de utilități să ofere servicii cu valoare adăugată. Utilitățile trebuie să ajungă să consilieze clientul, nu doar să-l factureze. Până atunci, în piața reglementată a consumului casnic din România, companiile de utilități mai fac bine alte câteva activități universale, de bază: emit avizul de amplasament, efectuează racordarea la rețeaua electrică și urmăresc consumul clienților. În mediul de afaceri, ca în relațiile internaționale, scopul este supraviețuirea, și companiile vor trebui să învețe câteva lucruri noi, dar esențiale, pentru realizarea acestui scop. Unul dintre ele este că abonatul devine centrul afacerilor din acest sector după schimbarea de paradigmă.
Mai mult, pe baza preluării de date de la client, compania de utilități va putea interveni, prin diverse mecanisme pentru care există deja furnizori.
Cum ar trebui să se raporteze companiile de utilități la acest gen de soluții?
Companiile de utilități vor trebui să-și pună câteva întrebări, la care să găsească apoi răspunsuri: Cum atragem clienți noi? Cum ne loializăm clienții? Cum determinăm clienții să plătească mai repede facturile? Ce putem face pentru a cere mai mult de la clienți? Sectorul furnizării de electricitate este competitiv, marjele fiecărui actor micșorându-se cu fiecare nouă entitate ce intră în acest sector. Supraviețuirea nu mai este o luptă oarbă, ci devine o știință. Aici se face pasul următor, entitatea se transformă într-o companie de utilități 2.0. Această mutație reprezintă inițierea unei comunicări personalizate de date între companie și client, care să permită construirea unui mesaj bine țintit.