Ministrul Economiei a declarat în cadrul unui forum dedicat prognozelor economice și pieței de capital că România trebuie să elaboreze o politică de protecție pentru ca industria autohtonă să poată face față competiției pe piața internă și nu numai. Deși protecția bazei industriale naționale nu este deloc nouă pe plan intern, de data aceasta metoda aleasă nu ar trebui să mai fie acumularea de stocuri și schemele de ajutor de stat, ci câștigarea pieței interne și investiții în inovație.
Varujan Vosganian a declarat că protecția industriei „nu înseamnă ceea ce noi făceam în anii ’90, adică subvenţionarea economiei, încercarea de transfer de valoare dintr-un domeniu în altul pentru a acoperi o ineficienţă. Noi asta am făcut încercând să protejăm economia, am încercat să compensăm lipsa de competitivitate prin atragere de resurse extrasectoriale, din afara unui sector.” Ministrul a declarat că de data aceasta instrumentul prin care s-ar construi politica de protecționism este „protecţie prin inovare, protecţie prin competitivitate”.
Cei care nu pot sta pe picioarele lor nu vor beneficia de protecție; companiile care sunt sustenabile vor beneficia de protecția statului pentru activitatea lor industrială. Nu prea mai există însă multe economie românească în România, rămâne de vazut care firme autohtone vor fi demne de protecția prin inovație anunțată de Ministerul Economiei. „Când vorbim de protecţie încercăm să ieşim din mentalitatea potrivit căreia protecţia înseamnă să-i ajuţi pe cei slabi. Protecţie înseamnă să-i încurajezi pe cei puternici.”
Protecția industriei românești nu va însemna o politică de protecționism
Ministrul a făcut și o distincție de termeni, care putea induce în eroare, între protecție și protecționism. Ultimul termen, așa cum a fost el pus în practică, a permis națiunilor dezvoltate de astăzi să devină bogate. Evaluările și istoriile economiilor politice ale unor state precum SUA, Canada, Australia, Germania, China arată foarte clar că protecționismul, practicat și acum de aceste state, le-a permis ca baza industrială autohtonă să cucerească piața internă dar și piețele altor state.
Cât despre protecție, Ministrul Economiei a menționat că “faptul că noi nu am dezvoltat un concept de susţinere, de protecţie a economiei şi să fim corecţi în primul rând a industriei româneşti a presărat aceşti 20 şi ceva de ani cu numeroase victime. A dispărut industria de locomotive, a dispărut industria de camioane, industria de automobile de teren, industria de tractoare, industria de utilaj greu, a dispărut flota, a dispărut industria de PVC, care face mase plastice, în România dacă vrei să faci mase plastice nu ai din ce”.
Industria chimică este pe cale să se alăture altor sectoare industriale românești dispărute
Conform spuselor Ministrului Varujan Vosganian, și industria chimică este pe cale de dispariție. „Acum sub ochii noştri pe tăcute, încă pe tăcute,dispare industria chimică. Poate nu ştiţi, Combinatul de Îngrăşăminte de la Săvineşti s-a închis la 1 aprilie, Combinatul de Îngrăşăminte Chimice de la Bacău s-a închis la 1 iunie, Combinatul de Îngrăşăminte Chimice de la Victoria nu mai produce metanol, Combinatul de Îngrăşăminte Chimice AzoMureş şi-a înjumătăţit producţia, Combinatul de Îngrăşăminte Chimice de la Turnu Măgurele s-a închis la 1 iunie, Combinatul de Îngrăşăminte Chimice de la Slobozia se va închide la sfârşitul anului.”
Efectele diminuării acestei ultime industrii pe cale de dispariție se traduc în “oraşe monoindustriale care s-au trezit cu sute şi mii de şomeri, 1.000 la Turnu Măgurele, 400 la Victoria, 500 la Făgăra. Uzinele se duc toate să hrănească industria metalurgică din Turcia şi încă o industrie care se şterge de pe harta economiei româneşti”, a menţionat Varujan Vosganian.
Liberalizarea prețurilor la energie erodează industriile în lipsa protecției economiei locale
În opinia Ministrului, conceptul de protecție a industriei românești trebuie urgent dezvoltat. În caz contrar, și alte industrii sunt pe cale de dispariție. „Dacă nu dezvoltăm acest concept de protecţie, se pregăteşte oţelul şi aluminiul. Să fie clar, pe progamul de liberalizare a preţurilor la energie şi gaze, dacă nu se face o gândire privind protecţia prin inovare, prin competitivitate, prin utilizarea eficientă a filosofiei certificatelor de emisie şi certificatelor verzi, industria oţelului şi industria aluminiului nu au viitor”.
Declarațiile Ministrului Economiei pot reprezenta un nou pas, poate cel mai important, al recunoașterii rolului vital al guvernului unui stat în constituirea politicilor economice cu rol în creșterea industriilor creatoare de civilizație și progres tehnologic.