Perioada de exploatare a termocentralelor pe cărbune existente ar trebui prelungită până în 2030, pentru a asigura o tranziţie suportabilă către o energie curată şi pentru a putea garanta securitatea aprovizionării cu energie, a declarat ministrul Energiei, Anton Anton, în cadrul Consiliului Informal pentru Energie.

„Pentru România, este îngrijorătoare perspectiva de excludere din piaţă a capacităţilor de producere bazate pe cărbunele autohton, prin creşterea preţului certificatelor de carbon. Considerăm că o astfel de abordare, pe termen mediu şi lung, poate crea mari probleme de adecvanţă a sistemului energetic naţional şi implicit va pune sub semnul întrebării securitatea energetică. Securitatea aprovizionării cu energie electrică este şi trebuie să rămână o responsabilitate a guvernelor statelor membre. Pentru a asigura o tranziţie suportabilă către o energie curată şi pentru a putea garanta securitatea aprovizionării cu energie, mai ales a ţărilor care se bazează într-o măsură semnificativă pe cărbune, este necesară prelungirea cel puţin până în 2030 a perioadei de exploatare a termocentralelor pe cărbune existente”, a spus oficialul român, citat de Agerpres.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei, ministrul Anton a vorbit şi despre specificul rezervelor strategice care nu se pot supune regulilor de piaţă, acestea funcţionând numai în situaţii excepţionale şi pe durate limitate.

„Referitor la limita de 550 g CO2/KWh pentru capacităţile energetice care pot intra în piaţa de capacităţi, ministrul Anton a semnalat faptul că aceasta elimină posibilitatea capacităţilor pe cărbune care sunt supuse modernizărilor şi a unităţilor noi de a putea beneficia de aceste mecanisme de capacitate. Această limită foarte strictă afectează exact capacităţile energetice care au o contribuţie însemnată la asigurarea securităţii energetice”, se arată în comunicatul citat.

În cadrul Consiliului Informal pentru Energie, preşedinţia austriacă a lansat Iniţiativa Hidrogen, invitând statele membre să se alăture acestui demers, care va conduce la dezvoltarea de tehnologii prin care să se asigure o mai buna integrare a energiei regenerabile în reţelele electrice, precum şi la utilizarea hidrogenului regenerabil în transport, stocare şi industrie. Documentul propune dezvoltarea cercetării şi inovării în domeniul tehnologiei utilizării hidrogenului precum şi întărirea colaborării regionale şi multilaterale pentru schimb de expertiză tehnologică şi pentru cele mai bune practici în domeniu.

Pe acest subiect, ministrul român al Energiei, Anton Anton, semnatar al Declaraţiei Iniţiativei pentru Hidrogen, a punctat faptul că dezvoltarea pieţei europene de energie „este mai greu de realizat fără o piaţă de stocare a acesteia”.

„Europa are nevoie de noi tehnologii şi metode de stocare a energiei electrice, o condiţie importantă pentru securitatea energetică a continentului. Dezvoltarea pieţei europene de energie este mai greu de realizat fără o piaţă de stocare a acesteia. Hidrogenul este una dintre soluţiile promiţătoare fiind, totodată, o metodă nepoluantă de stocare a energiei. Îmi doresc ca această iniţiativă să devină mult mai clară în ceea ce priveşte oportunităţile pe care le deschide pentru mediul academic şi pentru institutele de cercetare pentru dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen”, a afirmat Anton.

Prin semnarea acestei propuneri, România se angajează să continue implicarea în sectorul cercetării şi inovării în ceea ce priveşte utilizarea hidrogenului ca sursă de energie în viitor. Tehnologiile de utilizare a hidrogenului regenerabil pot fi folosite în domeniul stocării de energie electrică, a combustibililor în transporturi şi în industrie.

Ministrul Energiei, Anton Anton, a participat în perioada 17 – 19 septembrie 2018, în Linz, la Consiliul Informal Energie şi la Conferinţa la nivel înalt ”Charge for Change: Innovative Technologies for Energy-Intensive Industries”.

Reuniunea informală a celor 28 de state membre a dat prilejul declaraţiilor ţărilor europene privind Pachetul European Climă Energie, cu focus pe mecanismele de capacitate în contextul adoptării unui nou model de piaţă integrată de electricitate.